Economia României va consemna, anul acesta, o creştere medie de 1%, potrivit estimărilor Societăţii Academice Române (SAR), previziunea acesteia fiind mai pesimistă decât cea a Guvernului, care anticipează un avans de 1,6%.
Într-un raport publicat ieri, reprezentanţii SAR îşi explică pesimismul: "În primul rând, evoluţia leului şi a puterii sale de cumpărare este serios pusă sub semnul întrebării: prognozele privind inflaţia sunt mult mai pesimiste decât în
alţi ani, iar cursul de schimb pare să fie cel mai vulnerabil în perioada ce urmează. Temerile sunt că România nu va atrage investiţii străine directe substanţiale şi că ieşirile de capital vor continua şi în 2013, punând presiune asupra cursului de schimb. În plus, există posibilitatea ca Banca Naţională, sub influenţa conjucturii macroeconomice de la nivel mondial, dar şi a conjucturii politice actuale, să aplice politici monetare mai laxe, permiţând o inflaţie mult mai mare decât cea ţintită".
Conform SAR, "speranţa se află în mediul de afaceri privat şi în conlucrarea dintre guvern şi acesta la nivel de reducere a poverii fiscale, a birocraţiei etc".
Autorii raportului atrag totodată atenţia asupra barierelor administrative - precum timpii de plată a taxelor sau cei necesari realizării exporturilor -, a favoritismului companiilor de către guvernanţi, a capacităţii slabe de combatere a corupţiei şi transaparenţei administraţiei, care afectează mersul economiei.
Preşedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi, a declarat ieri, la prezentarea raportului, că aceşti indicatori non financiari sunt mai relevanţi decât cei financiari pentru pesimismul analiştilor în privinţa economiei. Doamna Pippidi a menţionat că, în privinţa gradului de favoritism, România se află pe locul al doilea din 29 de ţări europene analizate de Forumul Economic Mondial, înaintea ţării noastre situându-se doar Slovacia.
Raportul SAR recomandă reducerea barierelor de creştere, prin simplificarea procedurilor administrative cu îmbunătăţirea indicatorilor de impact, astfel încât economia să fie susţinută măcar în zona care nu are contracte cu statul. SAR mai propune asumarea unui rol de control mai activ al statului în zona monopolurilor, care trag în jos climatul de afaceri prin servicii de slabă calitate şi comportament abuziv. Conform SAR, mai este necesară transparenţa fiscală, prin colectarea de statistici de performanţă administrativă care să permită o guvernare eficientă.
• Liviu Voinea: "Întreruperea acordului cu FMI ar creşte cheltuielile cu dobânzile cu 0,34% din PIB"
Întreruperea acordului cu FMI ar creşte riscurile pentru România, inclusiv cele privind volatilitatea şi contagiunea, iar la nivelul costurilor ar însemna, într-un scenariu moderat, un avans al cheltuielilor cu dobânzile de la 1,57% la 1,91% din PIB, afirmă ministrul Bugetului, Liviu Voinea, conform Mediafax.
La un Produs Intern Brut estimat la aproape 140 miliarde de euro în acest an, cheltuielile suplimentare s-ar cifra la cel puţin 460 milioane de euro.
"Ce consecinţe ar avea întreruperea? Consecinţe negative la nivelul costurilor şi al volatilităţilor şi al riscului de contagiune din şocuri regionale. Riscurile vor creşte. Dobânzile vor creşte pentru a ne finanţa deficitul", a spus Voinea, ca răspuns la un studiu elaborat pentru Societatea Academică România de către analistul Florin Cîţu, care propune renunţarea la acordul cu FMI, întrucât înţelegerile de până acum au permis doar amânarea reformelor şi evitarea confruntării cu presiunea pieţelor.
Florin Cîţu arată că programul de reformă, chiar dacă a fost monitorizat de FMI, se află cam în acelaşi stadiu ca atunci când a fost aprobat: nicio companie nu a fost privatizată, sectorul public este şi mai prezent în economie, preţul energiei încă este controlat.