Saxo Bank: Petrolul s-a întors la 50 dolari/baril

Mărfurile au avut, săptămâna trecută, cea mai bună performanţă din ultimele 7 săptămâni, notează Ole Hansen, Head of Commodity Strategy Saxo Bank. Potrivit acestuia, dolarul continuă să slăbească, împins de un sistem global în care lichidităţile sunt conduse către profituri mai mari şi investiţii mai riscante, dar ceea ce a contribuit cu adevărat la creşterea preţului petrolului a fost plasamentul short (n.r. miza pe scădere) pe majoritatea pieţelor.

Conform Saxo Bank, sectorul cerealelor a arătat o creştere pentru prima dată în ultimele 10 săptămâni, în pofida raportului WASDE al ministerului american al Agriculturii care anunţa probleme pentru recoltele de porumb şi soia de anul acesta: "Cererea crescută la export şi îndoielile legate de evoluţia profiturilor preconizate au ajutat sectorul să-şi revină. Asta s-a întâmplat mai ales în cazul porumbului, unde fondurile hedge au vândut întruna înainte de publicarea raportului respectiv".

Totuşi, potrivit analistului, sectorul energetic a atras cel mai mult atenţia, săptămâna trecută: "După votul pro Brexit de la 23 iunie, ţiţeiul a scăzut peste 20% în preţ, transformând piaţa într-una bearish (n.r. în creştere), precaută. În ultimele săptămâni, însă, ţiţeiul a recuperat 22% şi a readus piaţa la parametri bullish (n.r. în creştere).

Scăderea din iulie a fost pusă pe seama stocurilor crescute şi a producţiei care au încetinit procesul de echilibrare, mai ales că ne uitam cu toţii către acea perioadă din an în care activitatea rafinăriilor începe să se reducă, adăugând presiune pe facilităţile de stocare din lumea întreagă.

Asta, combinată cu creşterea numărului de instalaţii de extracţie din SUA şi a producţiei din mai multe state OPEC, a determinat o acumulare majoră de poziţii short pe ţiţei din partea fondurilor hedge. Producţia din Iran şi Arabia Saudită a fost şi ea crescută cu 1 milion de barili/zi, din ianuarie încoace, potrivit Bloomberg.

Intervenţia verbală pe piaţa petrolului care a venit inţial din partea statelor membre OPEC mai mici a primit un impuls consistent din partea Arabiei Saudite, odată cu declaraţia ministrului saudit al energiei. În timp ce statele mai mici din cadrul OPEC au nevoie de un preţ mai mare ca de aer, agenda Arabiei Saudite are nevoie de echilibru, după ce piaţa căpătase un comportament bearish, după votul Brexit.

Ce au reuşit saudiţii să facă a fost să influenţeze sentimentul pieţei şi să reducă ceea ce începuse să devină o masă îngrijorătoare de poziţii speculative short pe piaţa de futures. Această reducere - şi nu impactul unui potenţial acord privind îngheţarea producţiei - a fost ceea ce a declanşat, de fapt, această fenomenală creştere a preţului. August şi septembrie sunt, de obicei, luni grele pentru petrol, deoarece cererea rafinăriilor scade. Prin preîntâmpinarea acestor evoluţii, s-a reuşit ameliorarea sentimentului.

Temerea de o potenţială îngheţare a producţiei ar putea fi suficientă pentru descurajarea traderilor de a plasa agresiv poziţii short în septembrie, o lună ostilă petrolului în ultimii 5 ani".

Conform Saxo Bank, acum, că preţul a ajuns din nou la 50 dolari/baril e puţin probabil ca OPEC să mai facă ceva la reuniunea de la finele lui septembrie, din Alger.

Analiştii se aşteaptă ca petrolul să întâlnească un prag superior de rezistenţă pe la 52 dolari/barilul, înainte de a primi o "corecţie" în trimestrul al treilea, undeva între 45 de dolari şi 50 dolari/baril.