Scădere puternică pentru costurile de finanţare pe termen lung ale României

Piaţa titlurilor de stat din România a reacţionat la climatul macro-financiar internaţional şi la factorii interni în ultima săptămână, costurile de finanţare pe termen lung ale României - rata de dobândă pe scadenţa 10 ani - scăzând puternic cu 7,2% la 3,02%, minimul din octombrie 2016 încoace, arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Minimul istoric de randament pe scadenţa 10 ani este de 2,58%, minim atins în februarie 2015.

Vineri, la prânz, surse de pe lângă negocierile dintre cele trei partide ce sunt aşteptate să formeze coaliţia de guvernare şi prin urmare să dea guvernul au indicat un acord atât pe funcţii, după un blocaj de o săptămână pe capitolul şefiei Camerei Deputaţilor, cât şi pe împărţirea ministerelor. Mai rămâneau de împărţit la ora respectivă ponderea fiecărui partid în desemnarea secretarilor de stat şi cine să preia anumite agenţii: PNL de exemplu dorea să-şi păstreze influenţa asupra ANAF.

Rădulescu notează că evoluţia randamentelor la titlurile de stat locale este în divergenţă comparativ cu cele pe titlurile de stat din Statele Unite şi Germania, evoluţie pusă în seama "ameliorării percepţiei de risc şi de atractivitatea investiţională pe termen scurt a titlurilor de stat interne comparativ cu cele din ţările Uniunii Europene".

"În România, ritmul lunar al industriei a continuat în teritoriu pozitiv în octombrie (accelerare la 2,1%), perioadă în care investiţiile străine directe au crescut pentru a şaptea lună consecutiv. De asemenea, construcţiile s-au majorat cu 18% an/an la 10 luni, interval în care comerţul cu ridicata şi cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal firmelor au crescut cu 2,8% an/an, respectiv 3% an/an. Nu în ultimul rând, deficitul de cont curent s-a ajustat cu 3,7% an/an la 8,8 miliarde de euro în primele 10 luni din 2020. Ştirile macroeconomice şi politice interne, coroborate cu climatul macrofinanciar mondial şi european, inclusiv aprobarea programelor Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021-2027 de către Parlamentul European, au determinat noi intrări de fluxuri de capital pe titluri de stat, rata de dobândă pe scadenţa 10 ani scăzând în această săptămână cu 7,2% la 3,02%, minimul din octombrie 2016. Spread-ul de dobândă s-a diminuat cu 21,7% la 0,795 puncte procentuale", precizează Rădulescu.

Per total, optimismul referitor la formarea unei coaliţii de guvernare alături de randamentele atractive oferite de titlurile româneşti într-o lume dominată de dobânzi foarte mici au ajutat licitaţiile Ministerului de Finanţe.

În ultima săptămână, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 1,4 miliarde de lei prin titluri scadente în noiembrie 2024 şi cu 530,5 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa septembrie 2031, la costuri medii anuale de 2,63%, în scădere cu 49 puncte bază comparativ cu nivelul înregistrat la licitaţia similară de la finalul lunii octombrie, respectiv 3,40%, în scădere cu două puncte bază raportat la nivelul înregistrat la licitaţia similară din noiembrie.

Ministerul de Finanţe a început din noiembrie pre-finanţarea deficitului bugetar din 2021, deficit estimat de analişti a începe de la 7% (peste 70 de miliarde de lei). La acest deficit se adaugă sumele necesare pentru rostogolirea datoriei, sume ce se vor ridica cel mai probabil la peste 40 de miliarde de lei anul viitor. Săptămâna aceasta, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri scadente în ianuarie 2028 şi octombrie 2023, în volum de 805 milioane de lei fiecare. Până în noiembrie, MFP a împrumutat din pieţe peste 140 de miliarde de lei, circa o treime din cheltuielile bugetare totale.

• În 2020, randamentele pe titlurile de stat ale României au scazut în medie cu 115 de puncte de bază pe scadenţele de peste 2 ani

Analiştii BT Asset Management arată la rândul lor că, în 2020, randamentele pe titlurile de stat ale României au scazut în medie cu 115 de puncte de bază pe scadenţele de peste 2 ani.

"Evoluţia nu se datorează în vreun fel îmbunătăţirii profilului de risc în ultimul an ci lipsei de alternative pentru investitori şi randamentelor reale care, deşi sunt foarte mici, sunt relativ mai bune vs. peers (alternative în regiune). Polonia şi Cehia în special par scumpe raportat la ceea ce oferă SUA şi Germania", afirmă analiştii BTAM.

Aceştia mai adaugă că spread-urile pe obligaţiunile cu randamente ridicate s-au comprimat în ultima lună cu 31 de puncte de bază pe EUR şi 43 de puncte de bază pe USD. "În prezent sunt cu doar 50 de puncte de bază mai mari decât înainte de pandemie şi sunt sub mediile multianuale", mai notează analiştii.

În privinţa cursului EUR/USD, aceştia evidenţiază trecerea de săptămâna trecută peste pragul de 1.22 şi faptul că optimismul investitorilor legat de euro e la cel mai ridicat nivel din 2013 încoace. Consensul dintr-un sondaj Bloomberg este pentru o valoare de 1.23 pentru EUR/USD în 2021 şi de 1.25 în 2022.

Legat de preţul aurului, BTAM arată că la nivel săptămânal cotaţia metalului preţios a consemnat un plus de 2% şi anual un plus de 24%, acesta fiind cel mai bun an din 2010 pentru aur.

"Cresterea masivă a bilanţului Fed din 2020 până la urmă va fi inflaţionistă. Randamentul real negativ (-0,8% pe SUA la 10 ani vs. inflaţia core) erodează treptat banii, iar investitorii caută active care să păstreze cel puţin puterea de cumparare (aur, active reale, monede digitale)", se arată în raportul BT Asset Management.

Pentru preţul petrolului american West Texas Intermediate (WTI), analiştii citează estimările Agenţiei Internaţionale pentru Energie care prognozează că piaţa mondială de petrol se va echilibra până la final de 2021. WTI era vineri la un preţ de 48 de dolari/baril, un plus de 40% comparativ cu minimele din luna octombrie şi la maximul post-martie, creştere susţinută de scăderea stocurilor din SUA şi de un dolar slab.