Scăderea cererii interne urcă în topul problemelor cu care se confruntă IMM-urile

Scăderea cererii interne, care arată o scădere a creşterii economice, reprezintă una dintre problemele foarte importante cu care se confruntă antreprenorii români în acest an, a afirmat, ieri, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), cu prilejul conferinţei de lansare a celei de-a 21-a ediţii a volumului "Carta Albă a IMM-urilor din România".

"În acest an avem inflaţia pe primul loc (56,45% din antreprenorii chestionaţi se lovesc de această problemă), apoi, pe locul doi, scăderea cererii interne (42,16%). Deci, atenţie, economia începe încet-încet să scadă motoarele şi poate şi din această perspectivă ar trebui să fim mai atenţi la schimbările pe care le realizăm şi cum le realizăm. Pe locul trei, 33,84% dintre antreprenori privesc ca pe o problemă scumpirea creditării, prin prisma costurilor ridicate ale creditelor, iar pe locul patru, 31,48% dintre antreprenori arată că se confruntă cu probleme privind pregătirea şi menţinerea personalului. În ceea ce înseamnă evoluţia mediului de afaceri, mai multe IMM-uri, un pic mai mult de 22% faţă de 21% anul trecut, consideră o evoluţie favorabilă dezvoltării propriilor afaceri. Atenţie la o cifră îngrijorătoare: numai cinci din zece companii intenţionează să acceseze fonduri europene, faţă de şapte din zece, anul trecut. Această intenţie nu cred că este o intenţie reală, ci în sensul în care, dacă nu ai fonduri la care să aplici, sigur că scade şi interesul şi o formă de răspuns versus numărul de call-uri, de apeluri. Reamintesc public faptul că Guvernul şi-a asumat în acest an deschiderea a 490 de call-uri în valoare de 36,8 miliarde de euro, din perioada 2021-2027. Până în acest moment, din păcate, nu s-a deschis niciun call. Aşteptăm veşti mai bune din partea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi schimbarea acestei abordări", a declarat Florin Jianu.

Menţionăm că studiul efectuat anual de CNIPMMR a luat în considerare 758 de IMM-uri pentru lucrarea din 2023.

Preşedintele CNIPMMR a precizat că, din cauza scumpirii creditelor, 74,71% dintre IMM-uri se autofinanţează sau se gândesc la autofinanţare.

"Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor rămân în continuare: situaţia economică globală, ce se întâmplă la graniţa României, o încredere mai bună în Guvern şi în capacitatea Guvernului de a aplica politici publice, o predictibilitate redusă, care iarăşi ar putea să fie schimbată, şi noi sperăm să nu se întâmple acest lucru. Nevoile de finanţare rămân cam aceleaşi faţă de anul trecut, şi anume: echipamente, tehnologie, finanţarea stocului şi a capitalului de lucru, dezvoltarea de noi produse, pregătirea angajaţilor şi refinanţarea altor obligaţii financiare", a mai spus Florin Jianu.

"Carta Albă a IMM-urilor din România - 2023" mai arată că peste jumătate dintre întreprinzătorii români susţin că performanţele acestui an, până în prezent, au fost mai bune decât cele de anul trecut.

"Antreprenorul român acţionează mai ales la nivel local, deci nici măcar regional sau naţional, identificând drept oportunităţi întotdeauna piaţa internă, în proporţie de peste 60%. De asemenea, peste 50% dintre întreprinzători chestionaţi relevă faptul că performanţele acestui an, până în acest moment, au fost mai bune decât în anul precedent. Antreprenorul român este atent la reputaţia firmei şi am văzut că este atent la serviciile post-vânzare, adică există o recurenţă în relaţia cu clienţii, cu partenerii şi cu furnizorii. 70% dintre întreprinzători pun accent pe stabilitatea angajaţilor. Asta, pentru a arăta că întreprinzătorii români, IMM-urile noastre, sunt într-o simbioză cu proprii angajaţi, că nu există o dualitate şi un angajator versus angajaţi. Dimpotrivă, există o colaborare între antreprenori şi angajaţi. Din păcate pentru noi, antreprenorul român este conservator, inovează foarte puţin în propria companie. Mai puţin de unu din trei întreprinzători folosesc inovarea drept atribut pentru propria companie", a menţionat Florin Jianu.

• Scheme de finanţare pentru IMM-uri

Prezent la eveniment, Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a precizat că fondurile alocate IMM-urilor îi aşteaptă pe antreprenorii care implementează proiecte în programele Start-Up Nation Naţional şi Start-Up Diaspora şi Femeia Antreprenor 2022.

"Sunt 8525 de contracte semnate pe programele Start-Up Nation şi Femeia Antreprenor. Deja pe cei care sunt în implementare îi rog să vină la agenţie cu deconturile, pentru că sunt credite bugetare şi ele trebuie cheltuite ca banii să ajungă cât mai repede în economie", a declarat Radu Oprea.

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a amintit de schema de ajutoare de stat Construct Plus, prin care se vor acorda granturi de maximum 50 milioane euro unor firme care investesc în producţia de materiale de construcţii, schemă ce ar urma să fie operaţionalizată în septembrie 2023.

"Acum vom invita reprezentanţii patronatelor din domeniu să discutăm forma pe care să o aibă ghidul solicitantului, astfel încât să definitivăm împreună acest ghid şi, în septembrie, să devenim operaţionali. Vorbim de 600 milioane de euro în următorii 4 ani, din care 150 de milioane de euro anul acesta. Aici simpla notificare a schemelor la Comisia Europeană este suficientă", a spus Radu Oprea.

El a arătat că Ministerul Economiei are în vedere şi o schemă de finanţare a producţiei de baterii, care să vizeze în principal capacităţile de stocare a energiei din surse regenerabile.

"Încercăm să găsim soluţiile de finanţare pentru schema pentru baterii electrice. Am fost cel care a susţinut IMM Prosumer. IMM Prosumer este o opţiunea pentru dvs. pentru a avea o energie mai ieftină, dar va trebui neapărat să venim cu partea de stocare şi atunci producţia de baterii în România devine o necesitate", le-a transmis Radu Oprea antreprenorilor prezenţi la eveniment.

În ceea ce priveşte programele Microindustrializare şi Comerţ 2023, ministrul Economiei a spus că firmele beneficiare nu vor mai primi direct granturi IMM, ci vor putea lua împrumuturi de la bănci, iar statul le va da o primă de capital care să acopere o parte din acele credite.

"Avem câteva programe clasice, cum sunt Microindustrializarea, Creşterea serviciilor de piaţă, care nu au fost implementate. Încercăm o soluţie ca banii să fie cheltuiţi anul acesta. Şi o să încercăm să ne ducem pe partea de scale-up a întreprinderilor mici şi mijlocii pe programe care au avut deja succes în România, cum sunt acestea de garantare-contragarantare, încercăm să venim cu o primă de capital către companiile care deja au proiecte în dezvoltare, proiecte mature, pentru a avea efect imediat în piaţă", a spus Radu Oprea.

• Green Deal Industrial Plan - document programatic pregătit de guvernul Ciolacu

Consilierul de stat Florin Spătaru, fost ministru al Economiei a susţinut că pentru a deveni competitive firmele româneşti trebuie să se gândească şi la inovare, factor pentru care există linii de finanţare direct la Comisia Europeană.

"Trebuie să mergem către fondurile europene gestionate direct de Comisia Europeană. De exemplu, Fondul de Inovare care are 40 miliarde euro, sumă din care ţara noastră nu accesat niciun euro, deoarece nu a prezentat programe mature. Aceşti bani trebuie accesaţi şi trebuie să se regăsească în investiţiile făcute de IMM-urile din România. (...) Vom crea un document programatic - Green Deal Industrial Plan - în care vom defini avantajele competitive ale companiilor româneşti şi vom veni cu direcţii de acţiune, cu obiective, cu asumări, dar şi cu partea de finanţare pentru dezvoltarea IMM-urilor", a spus Florin Spătaru.

Deputatul european Victor Negrescu a precizat că IMM-urile reprezintă nucleul dinamic al economiei europene, 99% dintre companii fiind IMM-uri, pentru care există şi oportunităţi de finanţare direct la Bruxelles, din fondurile gestionate strict de Comisia Europeană.

"Dacă vrem o economie puternică, dacă vrem patriotism economic, trebuie să mizăm pe IMM-uri, pentru că ele nu pleacă nicăieri, pentru că antreprenorii plătesc taxe şi impozite către bugetul de stat", a concluzionat Victor Negrescu.