SCANDALUL QATARGATE SE ÎNTINDE Şefa Comisiei DROI din Parlamentul European, legături suspecte cu autorităţile din Qatar

Actualizare Eurodeputata socialistă belgiană Maria Arena a demisionat de la conducerea Subcomisiei pentru drepturile omului din PE

Eurodeputata socialistă belgiană Maria Arena şi-a anunţat ieri decizia de a demisiona de la conducerea Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI) din Parlamentul European...Citeşte mai mult...

---

Qatargate zguduie din temelii Parlamentul European, pe măsură ce ancheta autorităţilor belgiene se extinde în interiorul instituţiilor Uniunii Europene. Cel mai recent oficial despre care se afirmă că are legături suspecte cu Qatarul este Marie Arena, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului (DROI), din cadrul Parlamentului European.

Potrivit unui material de presă publicat, ieri, de Politico.eu, Marie Arena s-a deplasat anul trecut, în perioada 8-9 mai, la Doha, toate cheltuielile de transport şi cazare fiind suportate de autorităţile din Qatar, fără însă ca oficialul de la Bruxelles să menţioneze acest lucru în declaraţiile ei.

Marie Arena a recunoscut, la întrebarea pusă de sursa citată, greşeala făcută, dar a dat vina pe asistenta personală, despre care a spus că nu a completat documentele aşa cum prevede legislaţia în vigoare.

Cu toate acestea, Marie Arena ar putea să fie sancţionată de Parlamentul European cu o amendă ce poate ajunge la 10.140 euro şi chiar ar putea să îi fie interzis să mai reprezinte Legislativul UE timp de un an, dacă cercetarea va constata că a încălcat codul de conduită al instituţiei respective.

Din Comisia DROI condusă de Marie Arena, mai face parte deputatul european Andrea Cozzolino, cel care despre mass-media din Italia şi Belgia afirmă că, alături de deputatul european Marc Tarabella va face parte dintr-o solicitare a autorităţilor belgiene de ridicare a imunităţii parlamentare pentru a răspunde în faţa procurorilor în cazul Qatargate.

Mai mult, predecesorul Mariei Arena în funcţia de preşedinte al Comisiei DROI este nimeni altul decât Antonio Panzeri, cel care este urmărit împreună cu Eva Kaili - fosta vicepreşedintă a Parlamentului European - în dosarul Qatargate, arată sursa citată.

Referitor la faptul că membrii Comisiei DROI şi conducerea acesteia au constituit o ţintă pentru autorităţile din Qatar în dorinţa lor de a influenţa deciziile Parlamentului European cu privire la ţara respectivă, deputatul european Eugen Tomac, membru al comisiei respective, a declarat pentru ziarul BURSA: "Parlamentul are o poziţie puternică în relaţiile internaţionale prin deciziile pe care le adoptă şi Qatargate a scos la suprafaţă un mod de lucru absolut incredibil, pe care nu credeam că îl putem întâlni în Uniunea Europeană, şi evident că orice bănuială a autorităţilor trebuie clarificată, cu atât mai mult cu cât această chestiune a pus într-o lumină extrem de proastă toată Uniunea. Însă vreau să subliniez că nicio activitate a Parlamentului ce vizează adoptarea de legislaţie în legătură cu statele terţe UE nu poate fi realizată doar de către Legislativul european. Iniţiativele legislative aparţin Comisiei Europene. Nu spun că cele 247 de voturi la care face referire mass-media sunt suspecte, spun doar că Parlamentul European poate iniţia doar rezoluţii - care nu au caracter obligatoriu, ci sunt nişte poziţii politice -, nu şi acte normative europene. Singura instituţie care are iniţiativă legislativă este Comisia Europeană".

• Eugen Tomac va vota orice solicitare de ridicare a imunităţii deputaţilor europeni implicaţi în Qatargate

Practic, declaraţia domnului Eugen Tomac arată posibilitatea ca ancheta care acum se derulează la nivelul Parlamentului European să fie extinsă şi la nivelul Comisiei Europene, cu privire la iniţiativele legislative privind relaţiile cu Qatarul.

"În ceea ce mă priveşte, nu am acceptat niciodată nicio invitaţie din partea Qatarului, deşi am primit invitaţii de la autorităţile statului respectiv. Nu am acceptat invitaţiile(care vin permanent), datorită raţiunilor mele care ţin de problematica europeană. Zona Orientului Îndepărtat nu a fost de interes pentru mine. Am fost într-o singură deplasare în Irak, organizată de Uniunea Europeană în acea regiune.

(...) Nu am de unde să ştiu în timpul activităţilor de la Bruxelles cu ce se ocupă ceilalţi membri ai Comisiei DROI. Sunt absolut convins că atât autorităţile cât şi europarlamentarii din comisie au toate elementele pentru a clarifica nivelul de implicare al fiecăruia în această chestiune, care a afectat puternic credibilitatea Uniunii Europene, nu doar a Parlamentului European", ne-a mai transmis Eugen Tomac.

Referitor la situaţia parlamentarilor Marc Tarabella şi Andrea Cozzolino, domnul Tomac ne-a precizat că deocamdată nu a văzut pe agenda Parlamentului European de săptămâna viitoare decât o propunere prin care va fi ales un nou vicepreşedinte în locul Evei Kaili care a fost revocată din funcţie la ultima şedinţă a plenului.

Este posibil însă să apară până în ultimul moment orice modificare a agendei plenului de săptămâna viitoare a Parlamentului European. "Evident că atunci când există propuneri de ridicare a imunităţii deputaţilor europeni, ar fi halucinant să te opui, pentru că aprobarea unor astfel de cereri este în interesul celor vizaţi şi a autorităţilor, ca să nu existe niciun impediment în desfăşurarea anchetei penale", ne-a transmis Eugen Tomac.

Referitor la activitatea de lobby şi la interferenţa ei cu deputaţii europeni, membrul Comisiei DROI consideră că este nevoie de o reglementare mai bună pentru a şti exact care sunt limitele în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de fiecare europarlamentar.

"Pentru că eu, de exemplu, ca membru în Comisia DROI sau în Comisia pentru forţa de muncă, îmi doresc să păstrez relaţiile cu organizaţiile neguvernamentale, cu instituţii guvernamentale din alte state pentru a afla diverse puncte de vedere. De exemplu, eu am promovat în Comisia DROI situaţia drepturilor omului din regiunea transnistreană şi aveam nevoie pentru detalii cât mai actualizate de un contact permanent cu autorităţile din Republica Moldova şi organizaţiile neguvernamentale de acolo. La fel e situaţia şi în Comisia pentru forţa de muncă. În ceea ce priveşte o eventuală reglementare a lobby-ului cu titlu oneros, totul ar trebui făcut extrem de transparent. De aceea, avem nevoie de un cadru nou care să reglementeze foarte clar până unde poate merge relaţia dintre un om politic sau o structură politică şi structuri neguvernamentale, fie ele şi promotoare ale unor interese cu impact politic. Evident că acolo unde legislaţia internă a unor state terţe este în contradicţie totală cu valorile promovate de Uniunea Europeană nici nu poate exista vreo altă referire decât aceea că în relaţia cu aceste state lucrurile se limitează doar la activităţi de protocol", ne-a spus Eugen Tomac.

• Şedinţa din 10 mai 2022 a Comisiei DROI - un eveniment cu multe semne de întrebare

În ceea ce priveşte suspiciunile la adresa Mariei Arena, preşedintele Comisiei DROI, menţionăm că sursa citată arată că deputatul european Hannah Neumann afirmă că nu s-a simţit confortabil atunci când, în cadrul comisiei, unii membri au atacat Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită în privinţa încălcării drepturilor omului, dar nu au avut aceeaşi atitudine cu privire la Qatar.

"Uneori mi-a fost dificil să văd că i se permite Qatarului să îşi expună punctele de vedere pe larg, în timp ce Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită erau atacate de organizaţii neguvernamentale, unele cu finanţare neclară. Toate aceste trei state au probleme legate de respectarea drepturilor omului şi este bine să le discutăm pe toate, dar modul în care s-a întâmplat acest lucru în Comisia DROI a fost lipsit de echilibru şi de imparţialitate", a declarat Hannah Neumann pentru sursa citată.

Ea a precizat că este suspectă dezbaterea din 10 mai 2022, în care Maria Arena a condus şedinţa comisiei şi l-a invitat pe Nicola Giovannini, care a fost prezentat ca şeful organizaţiei neguvernamentale Droit au Droit (Right to Law), pentru a da citire unui raport privind respectarea drepturilor omului în ţările din zona Golfului, document în care acuza Emiratele Arabe Unite, dar nu spunea nimic despre Qatar. Ceea ce nu li s-a transmis membrilor comisie de către Marie Arena este faptul că Nicola Giovannini este şi coordonator pentru afaceri publice al ong-ului No Peace Without Justice, care are legături cu Qatarul. Secretarul general al organizaţiei No Peace Without Justice - adică şeful lui Giovannini - este Niccolo Figa-Talamanca, unul dintre cei patru suspecţi arestaţi preventiv în scandalul Qatargate. Mai mult, la dezbaterea din 10 mai 2022, Marie Arena i-a invitat şi pe reprezentanţii ong-ului Fight Impunity, condus de Antonio Panzeri, unul din principalii actori acuzaţi acum în Qatargate. Sursa citată mai arată că atât No Peace Without Justice, cât şi Fight Impunity sunt înregistrate la Bruxelles, la aceeaşi adresă: Rue Ducale, nr. 41, în imediata vecinătate a Palatului Regal.