Scenarii pentru prezidenţiale, înainte de alegerile europarlamentare

Prezenţa la vot de la alegerile europarlamentare se anunţă foarte mică, poate cea mai mică din istoria României (oricum sub 30%). Asta spune multe despre politicianismul ieftin, ridicol, lipsit de viziune şi proiecte relevante pentru societate, despre războiul surd dintre principalii actori politici, despre manelizarea televiziunilor şi, mai ales, despre lehamitea în creştere a românilor faţă de politicianismul dâmboviţean, care devine tot mai nerelevant pentru cetăţeni.

În opinia mea, un candidat nou, credibil, cu notorietate, energie şi charismă, eventual nemurdărit de troaca politicianismului ieftin, ar avea mari şanse la prezidenţialele din toamnă. Din nefericire, se pare că nu avem (încă) un astfel de candidat. El există, cu siguranţă, însă preferă să stea în anonimat.

Cum probabil doar 25-28% dintre români se vor prezenta la urne pe 25 mai, în noiembrie nu mă aştept să trecem de 40-45%.

Ar fi momentul ca ceilalţi 55-60% dintre români să dea un alt gen de preşedinte!

Ştiu că sună utopic, dar am spus ceea ce mi-aş dori.

Mai departe o să spun ce cred că se va întâmpla.

• Declaraţii relevante

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, susţine candidatura lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale, cel puţin la nivel declarativ: "În momentul de faţă, Victor Ponta este persoana din conducerea PSD care are cea mai mare expunere şi care a acumulat şi o anumită experienţă, deşi este un premier tânăr".

O altă declaraţie relevantă pe scena politică este ameninţarea lui Traian Băsescu privind aducerea lui Victor Ponta "la un nivel" la care să nu mai poată ajunge preşedinte.

Conflictul dintre cei doi a monopolizat agenda publică. Băsescu va face orice este nevoie pentru ca Ponta să nu ajungă preşedinte.

Ponta şi-a asumat linia anti-Băsescu, însă asta nu îi va aduce voturile USL (60%), ci doar pe cele ale PSD (puţin peste 40%).

Trebuie remarcat şi anunţul lui Victor Ponta, privind Congresul PSD unde va fi stabilit candidatul la Preşedinţie al formaţiunii, dar unde nu va fi desemnat candidatul pentru funcţia de premier, întrucât acesta va trebui să fie stabilit de alianţa de guvernare.

De asemenea, sunt relevante şi încetinirea scăderii PNL (14-17%), diminuarea PDL (11-14%) şi creşterea PMP (9-11%).

PSD-UNPR-PC se află în marja de 39-43%.

Câteva scenarii

• 1. DREAPTA

În această perioadă, Traian Băsescu transmite mesaje scenei politice, prin declaraţiile publice.

Dacă pentru drepta, preşedintele spune:

"Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică) se află în sondaje peste Crin Antonescu, Elena Udrea este singura în creştere, care l-a depăşit deja pe Antonescu, Vasile Blaga se află la jumătatea încrederii Elenei Undrea, iar Cătălin Predoiu este la distanţă mare",

pentru stânga, avertizează:

"Victor Ponta nu o să fie preşedinte. În fiecare zi îl voi toca, eu nu mai am interese electorale, dar voi încerca să le arăt românilor cine este acest om: un farseur. Oricare dintre şefii de partide de dreapta este mai bun. Ponta nu câştigă prezidenţialele".

Ierarhizare scenarii după gradul de probabilitate:

• 1.1. Probabil

Formaţiunile de dreapta merg cu toţi candidaţii anunţaţi, cel puţin până în septembrie-octombrie, eventual cu mici ajustări (înlocuirea lui Predoiu, desemnarea unui candidat oficial al PMP: Boc şi/sau Udrea, poate chiar un tandem al celor doi).

Patru candidaturi + 2 posibile (CP Tăriceanu, T Meleşcanu), eventual şi altele (de la PER, PNTCD), vor diviza foarte mult voturile dreptei în turul 1, fiind posibilă o aliniere (parţială) pentru candidatul dreptei din turul 2.

Cel mai probabil, candidatul PNL va ajunge în turul al doilea.

• 1.2. Posibil

Doi candidaţi (cu tandemuri) ai dreptei, pe linia de demarcaţie pro-Băsescu sau neutră, adică MRU-Udrea şi Antonescu-Iohannis (sau Iohannis-Blaga).

Este neclar ce va face PDL, cel mai probabil va face alianţă cu PNL, dacă se poate configura un tandem.

• 1.3. Puţin probabil

a) Un singur candidat al dreptei, cel mai probabil Klaus Iohannis.

b) Refacerea USL (cel mai puţin probabil scenariu). Recenta reînscriere a lui Călin Popescu Tăriceanu în PNL este un gest necesar (nu şi suficient) în direcţia refacerii USL, în varianta (destul de probabilă) a demisiei lui Crin Antonescu.

Pentru maximizarea şanselor dreptei, dacă aş putea da un sfat, aş indica tandemurile Isărescu - Iohannis sau Iohannis - Blaga.

• 2. STÂNGA

Victor Ponta a precizat că va anunţa candidatul la prezidenţiale după 25 mai, când se va decide dacă USL se va reface. Anterior, premierul a afirmat: "Dacă consideraţi că trebuie să fiu candidat la Preşedinţie, bineînţeles că voi fi". Declaraţia (de la lansarea candidaturilor pentru euro) a fost completată cu "preşedintele României nu va fi şi nu trebuie să fie nici preşedintele PSD, PC, UNPR sau PPDD".

Practic, a făcut declaraţii atât de diverse, încât e posibil să adopte orice decizie.

Ierarhizare scenarii după gradul de probabilitate

• 2.1. Probabil

Cu cât voturile dreptei vor fi mai divizate, cu atât alianţa de stânga va fi tentată să ducă 2 candidaturi ale sale (de exemplu Oprescu, Tăriceanu; sau Oprescu, Geoană sau oricare dintre ei şi Ponta) în turul final. PSD şi Ponta nu ar mai avea emoţii cu privire la succesorul lui Băsescu.

Destul de riscant, însă, semnalul că scenariul este luat în calcul va fi dat de momentul stabilirii Congresului PSD.

Dacă va fi în iunie, atunci devine mai probabil următorul scenariu - o singură candidatură oficială din partea stângii ( vezi 2.2.).

Dacă va fi amânat spre toamnă, atunci înseamnă că acest scenariu (2.1.) este luat în calcul (mai mult ca sigur vor apărea una sau chiar două candidaturi neoficiale chiar în luna iunie). Aici mă refer la Oprescu şi Tăriceanu, care ar atrage voturi şi din afara bazinului electoral al Alianţei PSD-UNPR-PC.

Oricum, cel puţin până în prezent, strategia PSD a constat în aruncarea unor nume (Isărescu, Arafat, Oprescu, Maior, Tăriceanu şi, abia mai recent, Ponta) drept posibili candidaţi pentru a testa reacţia opiniei publice. Dintre toţi, Oprescu se profilează drept un candidat neoficial al stângii, mai ales dacă Ponta va decide să nu candideze.

• 2.2. Posibil

Cu două candidaturi puternice ale dreptei (de ex. PNL+PDL = 25-27%, dreapta pro-Băsescu = 14-16%), stânga va trebuie să opteze pentru o singură candidatură oficială.

Problema lui Ponta este alegerea tandemului (adică a succesorului său), astfel încât, la un scor stânga-dreapta sensibil egal (fiecare cu câte 40-45%, posibil cu ceva procente în plus pentru dreapta) să poată aduna cele 8-10% necesare succesului în turul final.

Teoretic, UDMR (cu cei 5-6%), PPDD (uşor de cooptat de partea stângii) şi PRM (clar anti-Ponta) ar putea face diferenţa. În realitate, electoratul UDMR (în absenţa probabilă a unor orientări de la centru) va vota "cum îi dictează conştiinţa", iar voturile PPDD le vor anula pe cele ale PRM.

Aşadar, pentru fiecare dintre cei doi finalişti, este vitală atragerea de voturi din bazinul celuilalt.

De aceea Ponta menţine mesajul pro-USL, mizând pe atragerea acelui electorat al PNL favorabil USL (implicit anti-Băsescu).

• 2.3. Puţin probabil

a) Un singur candidat al dreptei va duce la candidatura lui Ponta. Cred că este puţin probabil pentru că pare tot mai dificil să existe un singur candidat al dreptei şi nu pentru că este improbabil ca Ponta să candideze.

b) Refacerea USL poate duce la un tandem Ponta - noul lider PNL (posibil, cu roluri inversate, adică Ponta la prezidenţiale). Deşi cel mai puţin probabil, acest scenariu ar avea rată mare de succes pentru turul final la prezidenţiale.

La ultimele două variante (2.2. şi 2.3), mai puţin varianta cu refacerea USL (b), tandemurile posibile pentru V Ponta sunt cele cu: M Isărescu, GC Maior, D Constantin, V Blaga.

Nu aş exclude definitiv nici scenariul cu Ponta-preşedinte şi Iohannis-premier (evocat la un moment dat chiar de Antonescu), însă refacerea USL pare un proiect eşuat. Depinde de ce se va întâmpla în PNL după 25 mai.

Mi se pare relevant faptul că liderul PNL Crin Antonescu declara pe 7 mai că Victor Ponta a cochetat mult timp cu ideea ca Isărescu să fie viitorul preşedinte al României.

Eu cred că ar putea accepta funcţia de premier, dacă ar avea certitudinea că Ponta va câştiga scrutinul. În plus, un Isărescu viitor premier ar elimina şi riscul apariţiei unor turbulenţe în alianţa PSD-UNPR-PC pe marginea desemnării viitorului premier. Nici varianta cu George Maior nu este de ignorat.

Cert este că Victor Ponta evită să se pronunţe cu privire la viitorul premier şi va tergiversa nominalizarea până după turul 1 al prezidenţialelor.

Aşadar, cred că la finele anului îl vom avea pe Ponta preşedinte, iar premier va fi desemnată o personalitate care nu este membru activ al vreunui partid din alianţa guvernamentală.

Pentru maximizarea şanselor stângii, dacă aş putea da un sfat, aş indica tandemul Ponta - Iohannis sau Ponta - Isărescu.

Însă eu încă aştept acel candidat providenţial, nemurdărit politic, cu viziune care să scoată din case acei cetăţeni tăcuţi, anonimi, care au decis să nu participe la vot (55-60%), candidat care să scoată România din mocirla istoriei şi anonimatul în care pare că a intrat de ani buni.