SCHIMBĂRI MAJORE LA PILONUL II DE PENSII ÎN CONTEXTUL PNRR Plata banilor acumulaţi în tranşe lunare, plata integrală urmând a se face doar în situaţii întemeiate

Guvernul are pe agenda de astăzi situaţia implementării PNRR la nivelul Ministerului Muncii, informează HotNews.ro. Una dintre ţintele asumate pentru primul trimestru din acest an este: "'intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului II". Surse din piaţă au precizat marţi pentru HotNews.ro că aici intră şi adoptarea legii privind plata pensiilor în Pilonul II, care ar prevede ca plăţile să se facă în tranşe lunare timp de 12 ani, plata integrală urmând a se face doar în situaţii întemeiate.

Proiectul de lege este dezvoltat în principal de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi este aproape gata, susţin sursele HotNews.ro.

Plata pensiilor private din Pilonul II se face acum integral sau defalcat pe 5 ani, dar autorităţile pregătesc de multă vreme o lege prin care plata pensiilor la Pilonul II să fie în tranşe lunare pe durata vieţii, fără posibilitatea de a se mai încasa integral suma acumulată decât în situaţii excepţionale.

• Situaţia implementării PNRR la Ministerul Muncii: Ce jaloane trebuie atinse curând privind Pilonul II şi reforma pensiilor

În privinţa stadiului implementării acestui jalon privind Pilonul II, în Anexa care însoţeşte situaţia implementării PNRR la nivelul Ministerului Muncii se precizează:

"Stabilirea unei întâlniri de lucru cu reprezentanţii ASF pentru dezbaterea şi promovarea măsurilor incluse la nivelul jalonului, inclusiv a prevederii referitoare la "asigurarea sustenabilităţii fiscale a pilonului II printr-o creştere a contribuţiilor în conformitate cu dispoziţiile Strategiei fiscal -bugetare (actualul program de Guvernare prevede creşterea contribuţiei cu 1pp la 4,75%, până în 2024)".

• O ţintă întârziată - contractarea asistenţei tehnice pentru reforma pensiilor: Va fi semnat contract cu Banca Mondială pe 28 februarie 2022

O ţintă întârziată este contractarea asistenţei tehnice pentru reforma pensiilor, care ar fi trebuit să fie finalizată până la finalul anului trecut. HotNews.ro a scris aici despre problemele apărute cu anularea licitaţiei.

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), a declarat de atunci pentru HotNews.ro că a început negocierile cu Banca Mondială, iar în documentul prezent se dau şi detalii privind evoluţia lucrurilor.

Ministerul Muncii spune că între timp a fost aprobat Memorandumul cu tema: "Contractarea serviciilor de asistenţă tehnică pentru implementarea reformei sistemului public de pensii şi unele măsuri pentru crearea unui cadru eficient în vederea îndeplinirii jaloanelor aferente acestei reforme" care stabileşte calendarul de contractare a serviciilor de asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale.

Termenul pentru semnarea acordului de servicii de consultanţă rambursabilă cu Banca Mondială este 28 februarie 2021.

În prezent este în lucru elaborarea termenilor de referinţă pentru acordul de servicii de consultanţă rambursabilă cu Banca Mondială, între experţi Băncii Mondiale şi reprezentanţii Ministerului Muncii, se arată în document.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) are în cadrul PNRR o alocare totală de 368,9 milioane euro, din valoarea totală de 29,2 mld. Euro, în calitate de gestionar al fondurilor europene pentru măsurile de infrastructură socială, cât şi de beneficiar, fiind responsabil de implementarea măsurilor de reformă şi de investiţii în domeniile pensiilor, salarizării, asistenţei sociale şi digitalizării (în parteneriat cu instituţiile din subordinea/sub autoritatea/coordonarea acestuia).

PNRR a fost transmis de către România în 31 mai 2021 la Bruxelles şi Comisia Europeană a evaluat pozitiv planul în data de 27 septembrie 2020 propunând aprobarea acestuia.

Acesta a fost aprobat, alături de planurile Estoniei şi Finlandei, în cadrul ECOFIN - Consiliul UE al miniştrilor economiei şi finanţelor, în data de 28 octombrie 2020, urmând a fi accesată pre-finanţarea de 13% în valoare de aproximativ 3,7 mld. euro.

• Plăţi în pilonul II de pensii: 59.000 de români au încasat peste 600 milioane lei în 13 ani / Majoritatea preferă să încaseze banii deodată, nu eşalonat

59.000 de participanţi şi moştenitori la Pilonul II de pensii au încasat 605 milioane de lei de la introducerea acestui sistem (n.a 2008) şi până la finele lunii septembrie 2021, a anunţat, în noiembrie 2021, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). Plata pensiilor din Pilonul II se face acum integral sau defalcat pe 5 ani, dar autorităţile pregătesc de ceva timp o lege prin care plăţile să fie în tranşe lunare pe durata vieţii, fără posibilitatea de a se mai încasa integral suma acumulată.

Fondurile de pensii private (Pilonul II obligatoriu şi Pilonul III facultativ) au realizat plăţi de peste un miliard de lei (200 milioane euro) către aproape 115.000 de participanţi şi mostenitori, de la înfiinţare şi până la finele lunii septembrie 2021, potrivit datelor comunicate în luna noiembrie 2021 de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Potrivit legislatiei, ca dispozitie tranzitorie pana la adoptarea unei legi de plata a pensiilor private, participantii si/sau mostenitorii acestora pot primi platile din partea fondurilor de pensii fie ca suma unica, fie sub forma de rate egale pe o durata de cel mult 5 ani.

Conform Codului fiscal in vigoare, sarcina fiscala asupra veniturilor incasate in urma participarii la un fond de pensii private este impozitul pe venit de 10%, aplicabil sumelor care depasesc o baza neimpozabila de 2.000 RON lunar. Tratamentul fiscal aferent sumelor provenite din participarea la fondurile de pensii private este identic cu cel corespunzator pensiilor din sistemul public (Pilonul I).

În plus, în luna decembrie 2021, a apărut ca sarcina fiscală şi asigurarea de sănătate la pensiile la peste 4000 de lei.

• Fondurile de pensii private (Pilonul II si III) fac plati in urmatoarele situatii:

1) Decesul participantului. În această situatie, mostenitorii legali sau testamentari sunt beneficiari ai participantului decedat si pot revendica activul acestuia.

La Pilonul II, mostenitorii care sunt la randul lor participanti la fondurile de pensii obligatorii vor primi sumele cuvenite sub forma de virament in contul personal de pensie privata, iar cei care nu sunt participanti pot beneficia direct de bani. Mostenitorii participantilor trebuie sa fie informati de catre notarii publici despre existenta acestor sume din Pilonul II pentru a fi introduse in certificatul de mostenitor si in masa succesorala, astfel incat eventualii mostenitori sa poate revendica cota-parte din activul cuvenit al participantului decedat.

La Pilonul III, mostenitorii primesc sumele cuvenite, la cerere si dupa completarea documentatiei specifice, independent de calitatea lor de participant la un fond de pensii facultative.

2) Invaliditate. In aceasta situatie, plata catre participantul (la Pilonul II sau III) ramas invalid se efectueaza strict in cazul unei decizii medicale de invaliditate de grad 1 sau 2, nerevizuibila, care sa contina precizari cu privire la incapacitatea de munca a persoanei respective.

3) Pensionare. La Pilonul II, participantii care beneficiaza de pensie pentru limita de varsta in conditiile Legii pensiilor pot revendica activul personal acumulat in contul de pensie privata. La Pilonul III, participantii care au implinit varsta de 60 de ani pot revendica activul personal acumulat in contul de pensie facultativa.

• Ce plăţi s-au făcut în Pilonul II de pensii în primul trimestru din 2021: Mii de români au preferat să încaseze banii deodată, nu eşalonat - arată datele ASF

Aproape 4.000 de români, participanţi sau beneficiari ai Pilonului II de pensii, au încasat peste 64,4 milioane de lei în primul trimestru din acest an, 78% dintre aceştia preferând să primească banii deodată, nu eşalonat, arată datele prezentate în 8 iunie 2021 de ASF. Plata pensiilor private din Pilonul II se face acum integral sau defalcat pe 5 ani, dar autorităţile pregătesc o lege prin care plata pensiilor la Pilonul II să fie în tranşe lunare pe durata vieţii, fără posibilitatea de a se mai încasa integral suma acumulată.

7,68 milioane de români contribuiau la sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) la finele lunii martie din acest an, iar valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat depăşea 80,19 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, arată datele ASF.

În condiţiile în care contribuţia medie lunară la Pilonul II este foarte mică, de doar 197 lei/participant, şi valoarea medie a unui cont este de doar 10.600 de lei. În perioada menţionată aproape 4.000 de oameni au încasat bani de la Pilonul II şi cei mai mulţi au vrut toţi banii deodată, nu eşalonat.

De notat că autorităţile lucrează de ceva timp la o lege a plăţilor în Pilonul II de pensii.

"Plata pensiilor private din Pilonul II se face acum integral sau defalcat pe 5 ani, dar e nevoie de o lege a plăţii pensiilor pe care tot în anul acesta ne-am propus să o facem. Intenţia noastră în lege este ca plata pensiilor să fie în tranşe lunare pe durata vieţii, iar banii care rămân după fiecare lună de plată în contul fiecărui contributor, acei bani vor avea un randament, pentru că vor fi investiţi. Avem deja un proiect de lege pe care îl vom înainta către Parlament. Nu se va mai putea încasa contribuţia integrală, ci vor fi făcute plăţi lunare.", a declarat, într-un interviu acordat HotNews.ro în luna februarie 2021, Nicu Marcu, preşedintele ASF.

• Cum functionează pensiile private?

Potrivit APAPR, Romînia a urmat în 2007 practica internaţională şi a introdus un sistem de pensii private, la recomandarea şi sub supravegherea Băncii Mondiale şi a Uniunii Europene. Suplimentar faţă de sistemul public de pensii (Pilonul I), au fost introduse fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul ÎI) şi fonduri de pensii private facultative (Pilonul III).

Pilonul ÎI înseamnă că o mică parte din contribuţia de asigurări sociale (CAS) plătita de toţi romanii către bugetul public să fie direcţionată către fonduri private de pensii, bazate pe acumulare şi investirea continua a acestor sume. Banii din aceste fonduri nu aparţin societăţilor de administrare, ci românilor care contribuie la Pilonul ÎI - ei sunt proprietatea privată a oamenilor la fel ca un cont bancar sau alte active financiare. În prezent, un procent de 3,75% din cota de 25% de CAS este virată în conturile a peste 7 milioane de români, la Pilonul ÎI.

Pilonul III funcţionează similar, cu o singură diferenţă majoră: contribuţiile nu sunt redirectionate de la bugetul public (ca la Pilonul ÎI), ci sunt plătite în mod voluntar, facultativ, de către salariaţi şi/sau angajatorii lor. Contribuţia la fondurile de pensii facultative beneficiază de o deductibilitate fiscală (câte 400 EUR / an, atât la angajat cât şi la angajator), pentru încurajarea economisirii private. În prezent, peste 450.000 de români contribuie pentru acest tip de pensie suplimentară, care se va adauga celei obţinute de la stat (Pilonul I) şi de la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II).

Problema demografică arată deja că logica redistributivă a Pilonului I (sistemul de pensii de stat) nu mai poate funcţiona în mod sustenabil în viitor. Salariaţii (contributorii) vor fi tot mai putini, iar pensionarii (beneficiarii) vor fi tot mai mulţi. De aceea, participarea la Pilonul II şi Pilonul III de pensii private reprezintă singura soluţie eficientă de economisire suplimentară, pentru o pensie mai bună în viitor.