Înfiinţată în 1957, pe scheletul altei societăţi de cercetare, Horticola Buzău, care la rândul ei a fost înfiinţată pe altă Unitate de Producere Seminţe Bucureşti, Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău reprezintă un reper în agricultura românească atunci când vine vorba despre producerea şi conservarea seminţelor soiurilor autohtone de legume şi plante aromatice. În total, la unitatea de cercetare de la Buzău există peste o sută de soiuri româneşti, un număr care a crescut considerabil în ultimii ani.
"În urmă cu zece ani aveam 18 soiuri, acum avem 110 soiuri de legume şi plante aromatice", a spus Florea Burnichi, cercetător ştiinţific, la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău.
Din păcate, pe măsură ce portofoliul soiurilor a crescut, semn că cercetătorii şi-au făcut treaba, au intervenit alte probleme care au dus la diminuarea cantităţii de seminţe produse într-un an. De exemplu, la Buzău producţia de seminţe într-un an este de 2,5 tone, în timp ce cererea este de 10-12 tone pe an. Din păcate, diferenţa este asigurată din import. Cu alte cuvinte, am ajuns să mâncăm legume produse pe pământ românesc dar cu seminţe din import. O realitate pe care cercetătorii de la Buzău o explică, în primul rând prin schimbările climatice. Pe scurt, temperaturile din ce în ce mai crescute şi lipsa precipitaţiilor.
"Schimbările climatice au influenţat negativ producţia de seminţe. Speciile cele mai afectate au fost tomatele şi ardeiul gras. Dacă producţia de seminţe la ardeiul galben superior, în trecut, era de 60-80 de kilograme pe hectar, în ultimii ani s-a limitat la 20-30 kilograme pe hectar. La tomate, producţia de seminţe a fost diminută cu 10-15% , iar la pătlăgele vinetele tot cu 10-15%", a spus Gabriela Pârvu, cercetător SCDL Buzău.
O scădere dramatică resimţită de altfel în toată ţara. România asigură în prezent doar 15% din cantitatea de seminţe necesară, restul provine din importuri. Aşa s-a ajuns ca cercetătorii buzoieni abia să facă faţă cererilor. Legumicultorii din toată ţara comandă seminţe pe care le primesc de la Buzău prin curier. Cercetătorii au pregătit şi anul acesta o ofertă bogată, iar comenzile pentru soiurile tradiţionale vin de la clienţi din toată ţara.
"Nu există loc din ţară din care să nu avem cereri pentru seminţe" , a spus Aurica Răican, şef serviciu marketing.
În acest context, stocurile de seminţe ale staţiunii sunt aproape epuizate. Anul acesta cea mai mare cerere a fost la ceapă.
"Peste o sută de hectare se teren, din toată ţara, vor fi însămânţate anul acesta cu ceapa alba de Buzău, din seminţe cumpărate de la SCDL. Concret, până acum a fost vândută deja toată cantitatea de seminţe adunată în 2021 şi 2022, respectiv 244 de kilograme, adică necesarul pentru a fi înfiinţate 65 de hectare de ceapă. Pentru că cererile curg în continuare, am trimis spre certificare şi toată cantitatea de seminţe produsă în 2023, respective încă 300 de kilograme, din care 150 de kilograme sunt deja contractate. Cu alte cuvinte, necesarul pentru încă 25 de hectare de ceapă. Am vândut şi 75 de kilograme de seminţe de ceapă roşie, din stocurile din 2021 şi 2022 şi am trimis spre certificare 30 de kilograme din producţia de seminţe din 2023. În total, cantitatea va acoperi necesarul pentru cultivarea cu ceapă roşie a 21 de hectare de pământ", a spus Floarea Burnichi.
Ce este de făcut în această situaţie? O soluţie vine tot de la cercetătorii buzoieni care îşi amintesc faptul că în urmă cu 10 ani terenul cultivat la Buzău pentru cercetare depăşea peste 400 de hectare, în timp ce în prezent suprafaţa pe care o lucrează angajaţii SCDL este de puţin peste o sută de hectare. Cu alte cuvinte, încă o piedică adăugată producerii de seminţe româneşti. Totuşi, spune Florea Burnichi, cercetător ştiinţific, cu o grijă mai mare din partea statului şi mai ales investiţii în personal şi dotări, cantitatea de seminţe produsă în România ar putea creşte considerabil.
"La ceapă, stocul este epuizat. Şi la tomate, atât cele timpurii, cât şi cele de câmp avem o cerere de seminţe foarte mare. În fiecare an de confruntăm cu această situaţie tocmai pentru că unităţile de cercetare producătoare şi de seminţe au rămas din ce în ce mai puţine şi au tot felul de probleme la nivelul suprafeţelor ce pot fi cultivate cu legume cu scopul de a produce seminţe. Din păcate, aceste unităţi pot produce doar 15% din necesarul de seminţe cerut de legumicultorii din ţara noastră, capacitatea de producţie de seminţe este limitată. Cauzele sunt multiple. Cum vă spunea, suprafeţele ce pot fi cultivate, de personal pentru că este nevoie de mulţi oameni să îngrijească atâtea specii legumicole. (...) Ţara noatră are potenţial, are colecţii de resurse vegetale foarte variate, bogate şi valoroase şi putem crea soiuri cu un potenţial deosebit care pot concura cu succes orice hibrit sau creaţie venită din străinătate. Important este să existe totuşi această susţinere. Noi de la an la an trebuie să producem din ce în ce mai multe venituri proprii ca să putem susţine această activitate de producere de seminţe. Nu putem să asigurăm 100% necesarul de seminţe a României, dar peste 25% am putea, toate cele pentru unităţi de cercetare. Asta în condiţiile în care am avea aprobate investiţiile pentru utilaje, tractoare şi tot ceea ce este nevoie pentru cultivarea terenurilor. (...)Zeci de ani în urmă puteam produce 8 tone de seminţe anual. De la an la an, am tot scăzut producţia. În condiţiile în actuale, de secetă pedologică, chiar dacă irigăm, producem circa 2,5 tone de seminţe anual, a mai spus Floarea Burnichi.
SCDL Buzău pune la dispoziţia clienţilor seminţe şi răsaduri de legume atât pentru cultivarea în spaţii protejate şi pentru culturile în câmp.