Schimbările climatice duc la dispariţia pieţei energetice

Schimbările climatice crează tot mai multe probleme, iar industria energetică se confruntă cu supraproducţie, rezultând o prăbuşire a preţurilor, iar rentabilitatea pieţei devine tot mai neperformantă, putând duce chiar şi la o posibilă dispariţie.

Înainte de pericolul cauzat de apariţia coronavirusului, comercianţii de petrol şi gaze s-au aflat în faţa unei crize: cea mai caldă iarnă de care îşi poate aminti cineva, potrivit Bloomberg.com.

Chiar şi în Rusia iarna a fost atât de blâmdă, încât zăpada a fost transportată în centrul Moscovei pentru Anul Nou, iar urşii au ieşit din hibernare. În Japonia, competiţiile de schi au fost anulate, iar Festivalul de Zăpadă Sapporo a trebuit să împrumute zăpadă, conform analiştilor Bloomberg.

Pe malul lacului Michigan, locuitorii din Chicago au fost martorii dispariţiei locurilor de joacă şi a plajelor care au fost acoperite de apă, în timp ce vremea caldă umflând nivelul apei. Norvegienii au făcut furori în tricouri în ianuarie. Narcisele de primăvară au înflorit deja în Londra şi în alte oraşe, susţin sursele citate.

Pentru pieţele globale de energie, este un dezastru - iar pe măsură ce lumea continuă să se încălzească, producătorii, comercianţii şi vistieriile guvernamentale vor trebui să se adapteze, notează Bloomberg.

Industria se bazează pe vremea rece în emisfera nordică pentru a determina cererea de petrol şi gaz pentru încălzirea caselor şi locurilor de muncă din cele mai avansate economii din lume.

Activiştii climatici îşi pot găsi dreptatea în suferinţa de pe pieţele energetice care sunt lovite de încălzirea globală cauzată şi de combustibilii fosili. Arderea gazelor naturale, a petrolului şi a altor combustibili pentru încălzirea locuinţelor şi a întreprinderilor reprezintă 12% din emisiile de gaze cu efect de seră acuzate de creşterea temperaturilor la nivel global, arată studiile publicate.

Pierderea cererii globale de petrol din cauza temperaturilor ridicate este probabil de aproximativ 800.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Gary Ross, directorul de investiţii al Black Gold Investors LLC şi fondatorul consultantului petrolier PIRA Energy. Acesta este echivalentul eliminării întregului consum al Turciei. Piaţa gazelor naturale a primit o lovitură similară.

"Supra aprovizionarea continuă, iar iarna, până acum, nu s-a prezentat cu adevărat", a declarat Ron Ozer, directorul de investiţii al Statar Capital LLC, un fond de investiţii concentrat pe energie din New York.

Luna trecută a fost cel mai cald ianuarie din Europa, a informat Serviciul de Schimbare Climatică Copernicus. Temperaturile de suprafaţă au fost cu 3,1 grade Celsius (5,6 grade Fahrenheit) mai calde decât media.

Europa de Nord a fost deosebit de caldă, cu unele zone din Norvegia până în Rusia cu 6 grade peste media din ianuarie 1981-2010. Temperaturile din Tokyo au atins punctul de îngheţ, abia pe 6 februarie, cea mai îndepărtată dată înregistrată. La nivel global, ultimii cinci ani au fost cei mai fierbinţi din ultimile secole, deoarece gazele cu efect de seră schimbă ecosistemul Pământului, notează sursa citată.

Preţurile gazelor naturale s-au prăbuşit la nivel global, pe măsură ce vremea a redus nevoia de încălzire, relatează Bloomberg. Acţiunile futures americane sunt tranzacţionate la cele mai scăzute niveluri pentru această perioadă a anului începând cu anii '90. Preţurile curente pe bursele din Asia ale gazelor naturale lichefiate s-au prăbuşit, în timp ce cererea din partea celor mai mari importatori din lume - Japonia, Coreea de Sud şi China - a scăzut, mai notează Bloomberg.

Pe baza datelor privind cererea bazată pe vreme, Statele Unite şi Asia îşi au iernile cele mai calde, urmete de Europa, potrivit Commodity Weather Group LLC. O măsură esenţială a cererii de încălzire, cunoscută sub denumirea de zile de grad de încălzire, este cu 12% sub media pe 10 ani în Statele Unite, cu 14% mai mică în Asia şi cu 13% în Europa, arată datele analiştilor.

De asemenea, este o problemă pentru multe guverne. Rusia, de exemplu, se bazează pe companiile sale de petrol şi gaze pentru aproximativ 40% din veniturile bugetare.

Exporturile de petrol s-au menţinut constante, dar exporturile de gaz scad. Sergei Kapitonov, analistul gazelor de la Moscova Skolkovo Energy Center, estimează că exporturile Gazprom în Europa şi Turcia au scăzut în ianuarie cu aproximativ un sfert faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Stocul Gazprom a scăzut cu 11% în acest an, arată datele oficiale.

Prăbuşirea preţurilor petrolului - stimulată de coronavirus, dar împinsă de vremea caldă - a determinat Arabia Saudită să-şi preseze aliaţii OPEC + pentru o frânare a producţiei în această săptămână, mai notează Bloomberg.

Iarna deosebit de caldă din acest an a fost declanşată de evenimentele din Arctica. Frigul a fost blocat în regiunea arctică, ferind America de Nord şi Eurasia, arată datele meteorologice.

Cantităţile de ploaie au fost, de asemenea, neobişnuite - şi la acestea se adaugă şi rafalele de vânt. În Norvegia, cea mai mare sursă de energie electrică provine din apa curentă prin turbine. Ianuarie, cea mai umedă lună înregistrată vreodată a transformat un deficit de apă din decembrie într-un excedent uriaş în ianuarie - şi a lovit preţurile care se prăbuşesc pe piaţa nordică a energiei, conform datelor înregistrate.

Iarna anormală a venit într-un moment dificil pentru SUA care suferă deja pe piaţa gazelor. Sondele de şist din SUA au înregistrat doi ani de creştere fără precedent a producţiei, iar în Bazinul Permian din Vestul Texas şi New Mexico există atât de mult gaz - produsul de foraj pentru petrol - încât producătorii plătesc chiar pentru a scăpa de el, notează Bloomberg.

În plus, conform analiştilor, Europa şi Asia urmau să devină puncte de desfacere importante pentru exportul gazelor americane, dar vremea a schimbat lucrurile.