Şcolile vor avea câte un director în plus

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că va fi propusă instituirea funcţiei de director administrativ în şcoli, care să fie o punte de legătură cu autoritatea locală: "Directorul şcolii este cel care trebuie să fie motorul dezvoltării acelei şcoli, dar nu întotdeauna cei care sunt cei mai buni profesori au şi abilităţi manageriale, de aceea şi în urma unor întâlniri - am avut şi astăzi una cu primarii municipiilor din România, am fost de acord şi vom propune, la nivelul proiectului unei noi legi a educaţiei a învăţământului preuniversitar, instituirea funcţiei de director administrativ - care să fie o veritabilă punte de legătură între şcoală şi autoritatea locală. Director administrativ care va trebui să aibă competenţe în ştiinţe economice, în ştiinţele administraţiei publice".

Ministrul a precizat că leader-ul trebuie să rămână directorul de şcoală, iar rolurile să fie clar definite, în sensul că directorul administrativ va trebui să adere la programul managerial cu care acel director de şcoală a câştigat concursul: "Directorul administrativ va trebui să se ocupe strict de probleme administrative, de consolidare a legăturii cu primăria, cu autoritatea locală şi să sprijine bunul mers al personalului nedidactic şi didactic auxiliar din şcoală, precum şi legătura cu comunitatea locală. Partea administrativă e bine s-o lăsăm celor care au într-adevăr înclinare şi competenţă către management de acest tip. În şcoli, procesul educaţional este primordial, partea administrativă trebuie să susţină acest obiectiv principal, de aceea, repet, directorul administrativ va fi atâta vreme cât respectă planul managerial al directorului şcolii". Aproape 7.000 de directori de şcoli au preluat posturile din 17 ianuarie 2022 în urma concursului organizat de Ministerul Educaţiei: "Au fost scoase la concurs 8.692 posturi de director şi director-adjunct. Au fost declaraţi câştigători 6.969. Mai mult decât au estimat cei implicaţi şi interesaţi în sistemul de educaţie. Avem peste 80% din posturi ocupate - vom avea şi o altă etapă", a precizat ministrul Educaţiei. Cîmpeanu a apreciat faptul că a fost un concurs în care a fost implicat, pentru prima oară, şi mediul privat - specialişti din rândul resurselor umane, ceea ce a dus acest proces mai aproape de unul de recrutare, în care cel mai potrivit pentru poziţia respectivă să fie declarat câştigător: "Apreciez că a funcţionat bine conceperea subiectelor la proba scrisă - acestea au fost concepute de către specialişti în ştiinţele şi psihologia educaţiei. A funcţionat bine şi separarea probei scrise de momentul în care s-a exprimat opţiunea pentru un anumit post - candidatul a făcut opţiunea de-abia după ce a ştiut rezultatul probei scrise, ceea ce a permis o orientare către mai multe unităţi de învăţământ. Apreciez că s-a făcut fără niciun fel de costuri şi platforma pe care a fost gestionat acest proces. Ar trebui să îmbunătăţim şi comunicarea între unităţile de învăţământ şi candidaţi, şi aici am remarcat situaţii în care această comunicare nu a mers aşa cum ne-am fi dorit să meargă. Candidaţii ar trebui să cunoască foarte bine realităţile şcolii pentru care au candidat, chiar dacă nu sunt din rândul comunităţii acestei şcoli. Salarizarea este un puternic factor de motivaţie. Atâta vreme cât există posibilitatea de a obţine un salariu mai mare ca simplu profesor, fără să asumi responsabilitatea leadership-ului unei şcoli, unii dintre cei mai buni nu sunt motivaţi pentru a ocupa aceste funcţii de director". În cele 20% din cazurile în care nu au fost ocupate posturile de directori acest lucru s-a întâmplat pentru că cei care s-au prezentat la concurs nu au fost suficient de bine pregătiţi pentru a lua proba de interviu, fie pentru că nu s-a înscris niciun candidat.