SCRISOAREA DE INTENŢIE CĂTRE FMI: Guvernul a ratat mai mult de jumătate din angajamentele cu FMI

Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar solicită derogări din partea instituţiei financiare astfel încât Consiliul Director, care se va reuni la 26 iunie, să accepte închiderea cu succes a acordului.

România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI în această săptămâ-nă, citată de Mediafax, înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.

Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

Principalele precondiţii pentru închiderea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă, operaţiune de vânzare neîncheiată până la acest moment.

"Din păcate, în ultima parte a anului 2012, au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetară a continuat, dar mai multe criterii de performanţă stabilite pentru cea de-a şaptea şi cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate şi programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri", admite Guvernul în scrisoarea de intenţie.

Executivul asigură însă că "se întreprind măsuri corective" de îndeplinire a obiectivelor programului şi solicită derogări pentru criteriile de performanţă neîndeplinite, astfel încât ultimele două evaluări să poată fi finalizate, insistând cu argumentul "performanţei realizate de noi în cadrul programului" şi măsurile corective adoptate.

Astfel, Guvernul asigură ca va reduce, ca acţiune prealabilă, arieratele bugetului de stat şi ale autorităţilor locale până la nivelurile stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, înainte de eliminarea completă a acestora în cursul anului.

În document se arată că, urmare a măsurilor adoptate spre sfârşitul anului 2012, arieratele au început să scadă atât la nivelul administraţiei centrale, cât şi la nivelul administraţiei locale. Cu toate acestea, facturi neplătite suplimentare au determinat ratarea ţintelor programului pentru autorităţile locale.

La companiile de stat monitorizate în cadrul programului, arieratele s-au situat la finele anului 2012 la 2 procente din PIB, peste plafonul indicativ din program stabilit la 1,5% din PIB, în principal din cauza acumulării de noi arierate în companiile feroviare de stat.

Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei până la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, dar în final nu s-a reuşit decât să se ajungă la un nivel preliminat în acest moment de 840 milioane lei. Guvernul speră însă să se încadreze totuşi, la un moment dat, în această ţintă şi explică faptul că, în urma unei "inspecţii", s-a constatat că o parte semnificativă a arieratelor, în sumă de 360 milioane lei, reprezintă sume constestate, astfel că nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante ale autorităţilor locale, aşteptându-se auditul Curţii de Conturi şi validarea în instanţă a hotărârii.

Totodată autorităţile precizează că au fost luate măsuri menite să prevină apariţia în viitor a arieratelor, prin care se vor asigura că autorităţile locale ce înregistrează datorii au majorat nivelul taxelor pe proprietate în concordanţă cu inflaţia, angajamentele aferente investiţiilor efectuate de autorităţile locale în cadrul proiectelor cofinanţate de la bugetul de stat sunt limitate la alocările prevăzute în buget, iar recenta Ordonanţă de Urgenţă 46/2013 privind procedura de insolvenţă a unităţilor administrativ teritoriale este implementată.

În acelaşi timp, însă, Guvernul admite că prevenirea apariţiei unor arierate în viitor nu se poate realiza până când un sistem de control al angajamentelor nu va fi funcţional pentru toate nivelurile administraţiei. În acest sens, va fi elaborată o definiţie detaliată a arhitecturii structurale a sistemului ce integrează sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei, ce include modulul de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei, fiind deja semnat un contract cu un consultant pentru proiectarea sistemului.

În privinţa celorlalte ţinte asumate în negocierile cu FMI, dar ratate, cifrele indicate în document ca rezultate preliminate pentru sfârşitul lunii decembrie 2012 indică un plafon al soldului cumulat al bugetului general consolidat de -17,4 miliarde lei (în loc de -14,7 miliarde lei), un stoc al arieratelor bugetului de stat de 30 milioane lei (în loc de 20 milioane lei), un nivel al cheltuielilor primare curente ale bugetului consolidat de 134,3 miliarde lei (în loc de 133,7 miliarde lei), un volum al arieratelor în companii de stat de 11,5 miliarde lei (în loc de 8,9 miliarde lei).

Anunţând că reducerea arieratelor bugetului de stat la 20 milioane lei şi scăderea arieratelor autorităţilor locale la 30 milioane lei este "de aşteptat să fie îndeplinite", Guvernul admite că la acest moment nu a îndeplinit criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat, limita arieratelor interne ale bugetului de stat şi sistemului asigurărilor sociale, limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat, limita stocului de arierate la companiile de stat şi ale autorităţilor locale.

Alte neîndepliniri sunt prezentate la actualizarea bazei de date cu proiectele de investiţii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autorităţilor locale finanţate din fonduri bugetare şi fonduri UE şi publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusă ce vor fi întrerupte, semnarea contractului cu consultantul juridic şi de tranzacţie pentru privatizarea majoritară a complexului Oltenia, finalizarea unei definiri detaliate şi a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabilă şi plăţi de trezorerie, lansarea de oferte publice pentru acţiunile deţinute de stat la Romgaz şi Hidroelectrica.

Pentru semnarea unui contract de vânzare-cumpărare cu investitorul strategic desemnat câştigător pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, menţiunea este "în curs de realizare".

Singurele angajamente prezentate ca fiind îndeplinite sunt cele legate de lansarea licitaţiei pentru o ofertă publică secundară de 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz, semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială de 15% din capitalul social al complexului Oltenia, limita garanţiilor bugetului general consolidat, neacumularea de arierate externe la plată, plafonul soldului operaţional al principalelor companii de stat, limita execuţiei programului PNDI, publicarea situaţiilor financiare la zi ale tuturor spitalelor publice pe pagina de web a Minis-terului Sănătăţii.

• Guvernul îşi asumă la FMI doar un câştigător al CFR Marfă, nu şi finalizarea tranzacţiei

Guvernul îşi asumă faţă de FMI doar desemnarea câştigătorului licitaţiei pentru privatizarea CFR Marfă, una dintre principalele solicitări ale instituţiei financiare, dar nu şi finalizarea tranzacţiei, arătând că operaţiunea depinde de îndeplinirea tuturor condiţiilor din contract.

Guvernul promite FMI că va încerca să desemneze un câştigător al licitaţiei pentru CFR Marfă la 21 iunie, cu puţin înainte de reuniunea board-ului FMI, dar nuanţează referirea la încheierea tranzacţiei efective, arătând că aceasta depine de îndeplinirea "tuturor" condiţiilor contractuale.

"Pentru CFR Marfă, pregătirile sunt avansate pentru vânzarea pachetului majoritar către un investitor strategic. Am publicat anunţul de privatizare în aprilie, vom ţine o licitaţie publică pentru selectarea investitorului câştigător în luna iunie şi intenţionăm să iniţiem contractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor pe data de 21 iunie (acţiune prealabilă). Intenţionăm să încheiem tranzacţia în cel mai scurt timp, odată ce vor fi îndeplinite toate condiţiile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare", afirmă reprezentanţii Guvernului în document.

Acţiunea prealabilă referitoare la CFR Marfă presupune finalizarea unui acord de vânzare-cumpărare cu investitorul strategic câştigător pentru 51% din acţiunile companiei.

Desemnarea câştigătorului licitaţiei are loc cu doar cinci zile înainte de reunirea board-ului FMI, astfel că Guvernul poate lua ulterior decizia de a nu încheia tranzacţia, privatizare solicitată de FMI.

• Legea falimentului personal, oprită de noua scrisoare cu FMI

Autorităţile s-au angajat în faţa FMI şi CE să nu adopte legea insolvenţei personale, legea colectării datoriilor sau modificarea OUG 50/2010 şi lasă de înţeles că vor amâna introducerea proceselor colective privind clauzele colective, potrivit textului scrisorii de intenţie transmise FMI.

"Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea iniţiativelor legislative (cum ar fi, de exemplu, propunerile privind legea insolvenţei personale şi legea colectării datoriilor sau modificarea Ordonanţei 50/2010), care ar submina disciplina creditării", se arată în textul scrisorii de intenţie.

Guvernul a decis în luna ianuarie să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul Cod Civil, care le-ar permite asociaţiilor de consumatori şi Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor să ceară în instanţă anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar.

• Guvernul a modificat legislaţia ASF, la cererea FMI

Modificarea legislaţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară şi selectarea conducătorilor pe criterii profesionale reprezintă o cerinţă a FMI, care a solicitat şi definirea mai bună a conflictului de interese, ambele obligaţii fiind trecute în scrisoarea de intenţie transmisă la Washington.

"Ne vom asigura că aranjamentele de ordin legislativ şi instituţional privind autoritatea integrată de reglementare a sectorului financiar non-bancar, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vor fi revizuite pentru a respecta cele mai bune practici internaţionale, mai ales în ceea ce priveşte calificările profesionale minime impuse membrilor Consiliului ASF şi conflictul de interese", se arată în textul scrisorii.

Guvernul a decis recent că membrii Consiliului ASF vor fi renumiţi de Parlament până la 30 iunie, conform organigramei restrânse, luând însă în calcul un prag mai mare al experienţei profesionale obligatorii, de minimum 10 ani, această vechime fiind cerută de către preşedintele Traian Băsescu pentru executivi, dar respinsă de Senat.