SCRISOAREA SUPLIMENTARĂ DE INTENŢIE AGREATĂ CU FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL Taxa pe veniturile suplimentare ale companiilor de gaze şi electricitate, din 2013

Guvernul intenţionează să aplice, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare ale com-paniilor din sectorul gazelor şi electricităţii, iar la mijlocul anului viitor va fi introdus un nou regim de reglementare şi taxare în zona companiilor de petrol şi gaze naturale.

"Am înfiinţat un comitet interministerial, condus de Ministerul Finanţelor Publice, care pregăteşte, în consultare cu firmele din sectorul petrolului, gazelor şi electricităţii, un pachet de taxe, redevenţe şi reglementări", se arată în memorandumul de politici eco-nomice şi financiare semnat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional.

Pachetul legislativ va avea două părţi, prima vizând contribuţia fiscală pe care Executivul o va aplica veniturilor "extraordinare" ale companiilor de gaze şi electricitate obţinute în urma liberalizării preţurilor la energie şi gaze.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, afirma, în luna mai, că sumele astfel colectate vor fi direcţionate către un fond special, prin care vor fi ajutaţi consumatorii vulnerabili.

Potrivit memorandumului convenit cu FMI, fondurile care vor fi obţinute de Guvern prin aplicarea contribuţiei vor "ajuta la finanţarea măsurilor de protecţie a consumatorilor vulnerabili de impactul ajustărilor necesare ale preţurilor de retail".

A doua parte a pachetului de măsuri va cuprinde un nou regim de taxare şi reglementare a sectorului de petrol şi gaze, pentru perioada 2015-2024. Aceste reglementări ar urma să fie elaborate până la sfârşitul acestui an.

Potrivit angajamentelor asumate de Guvern faţă de FMI, preţurile gazelor şi electricităţii vor fi liberalizate integral, până în 2018, în etape şi diferenţiat pentru consumatorii industriali şi cei casnici.

Preţul gazelor pentru populaţie va creşte cu 10% atât anul viitor, cât şi în 2014, pentru ca în 2015-2018 să urce cu 12% anual, prin ajustări trimestriale, iar liberalizarea pieţei de energie va începe în septembrie, cu clienţii industriali.

Tarifele plătite de populaţie sunt reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, din considerente de protecţie socială, dar Comisia Europeană şi FMI au cerut Guvernului să liberalizeze piaţa, pentru a le aduce la nivelul din blocul comunitar.

Totodată, Guvernul s-a angajat să facă publice calendarele de liberalizare a preţurilor gazelor şi electricităţii până la jumătatea lunii septembrie.

Redevenţele de petrol şi gaze, cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, sunt fixate din 2004 până în decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de 1 miliard de lei (225 milioane de euro).

Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş. Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom. OMV Petrom asigură aproape în totalitate producţia internă de petrol.

• Compania Romgaz va fi listată în martie 2013

Listarea la bursă a producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş va fi derulată până la sfâr-şitul lunii martie 2013, cu aproape şase luni întârziere faţă de programul iniţial, după ce un consultant va evalua rezervele de gaze ale companiei de stat.

"Consultantul pentru tranzacţia Romgaz a recomandat ca evaluarea rezervelor de gaze ale companiei să fie făcută înainte de oferta publică iniţială. Suntem în procesul angajării unui consultant care să facă evaluarea, care sperăm să fie gata până la sfârşitul anului. Suntem ferm decişi să lansăm oferta publică iniţială la Romgaz până la finele lunii martie 2013", se arată în memorandumul de politici fiscale şi economice asumat de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional.

Consorţiul format din Goldman Sachs, Erste, BCR, Raiffeiesen Capital&Investment (RCI) va intermedia oferta prin care 15% din acţiunile Romgaz vor fi plasate pe bursa de la Bucureşti.

Listarea la bursă a Romgaz, la fel ca şi a Hidroelectrica, era programată pentru cel târziu mijlocul lunii octombrie, potrivit angajamentelor anterioareale Executivului.

"Vom rata termenul pentru vânzarea acţiunilor la Romgaz şi Hidroelectrica până la mijlocul lui octombrie. Intenţionăm să listăm prin ofertă publică iniţială 10% din capitalul Hidroelectrica după ce va ieşi din insolvenţă", se spune în memorandum.

Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în luna iunie.

Transportatorul naţional de gaze Transgaz Mediaş va derula la mijlocul lunii septembrie o ofertă publică secundară pentru vânzarea pe bursă a încă 15% din acţiunile companiei. Operaţiunea era programată iniţial pentru sfârşitul lui iunie, dar a fost amânată din motive tehnice. Transgaz este listată pe bursă din 2008, cu un pachet reprezentând 10% din titluri.

Totodată, Guvernul s-a angajat să grăbească pregătirile de vânzare a 10% din acţiunile Nuclearelectrica, dar va rata cu trei luni termenul stabilit iniţial pentru finele anului 2012. Nuclearelectrica operează centrala de la Cernavodă.

• ANAF ar putea prelua de la primării colectarea impozitelor pe proprietate

Agenţia Naţională de Adminis-trare Fiscală (ANAF) ar putea prelua de la primării colectarea impozitelor pe proprietate, după ce Guvernul a decis în iulie ca taxarea să se realizeze în funcţie de destinaţie, şi nu de calitatea proprietarului clădirii sau al terenului. Taxele pe proprietate sunt reprezentate în principal de impozitele pe clădiri şi terenuri şi taxele pe mijloacele de transport.

"Vom studia posibilitatea ca ANAF să colecteze taxele pe proprietate, în numele autorităţilor locale", se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie agreată la începutul lunii august de autorităţile române cu Fondul Monetar Internaţional.

În luna iulie, Guvernul a modificat baza de impozitare, iar taxarea va varia în funcţie de utilizarea proprietăţii, circuit comercial sau privat, şi nu de natura proprietarului, persoana fizică sau persoană juridică, aşa cum se calcula până în prezent.

În aceste condiţii, impozitul plătit de o persoană fizică sau o firmă ar putea fi similar dacă imobilele deţinute au aceeaşi destinaţie.

Anul trecut, autorităţile locale au încasat din taxele pe proprietate circa aproape 4 miliarde de lei, iar pentru acest an se estimează o creştere a în-casărilor cu 4,5%, la 4,2 miliarde lei.

Decizia de transfer a colectării acestor taxe de la autorităţile locale la ANAF ar putea avea legătură cu noul departament privind controlul marilor averi, care ar putea accesa astfel direct o importantă bază de date.

Tot în scrisoarea de intenţie se menţionează că ANAF caută finanţare pentru a achiziţiona sisteme IT la departamentul de control al marilor averi necesare pentru analiza de risc.

• ANAF va concentra activitatea celor 221 de administraţii fiscale în 8 centre regionale şi 47 birouri

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va fi reorganizată în următorii trei ani, iar activitatea celor 221 de administraţii financiare va fi concentrată în 8 direcţii regionale şi 47 de birouri locale, potrivit înţelegerii dintre autorităţile române şi experţii FMI, CE şi BM. "Ca parte a restructurării şi modernizării ANAF, urmărim consolidarea celor 221 de administraţii fiscale în 8 direcţii regionale (până la mijlocul lui 2013) şi 47 de administraţii locale (până în 2015). Vom aproba până la finele anului 2012 un proiect multianual cu Banca Mondială pentru a sprijini acest proiect", mai arată scrisoarea suplimentară de intenţie convenită de autorităţile române cu experţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

În acelaşi document se mai spune că au fost întărite eforturile de constrângeri fiscale prin creşterea capacităţii de analiză de risc şi audit, şi prin îmbunătăţirea cooperării cu Autoritatea Naţională a Vămilor şi Garda Financiară.

"În iulie, am înfiinţat o unitate specializată pe lupta împotriva fraudei intracomunitare cu TVA, care se concentrează pe domeniile de mare risc. Vom îmbunătăţi procedura de trimitere în instanţă a cazurilor de criminalitate fiscală şi vom intensifica cooperarea dintre ANAF, Poliţie şi Parchet", se mai spune în document.

În primăvara acestui an, fostul ministru al Finanţelor Publice Bogdan Drăgoi a declarat, citat de Mediafax, că ANAF va trece printr-o amplă reorganizare, mai profundă decât în Bulgaria, care va cuprinde atât optimizarea numărului de administraţii fis-cale, cât şi întreg sistemul IT, pe baza unei evaluări a Băncii Mondiale, care va propune şi măsurile.

Drăgoi a explicat atunci că reorganizarea ANAF va fi una dintre principalele condiţionalităţi ale acordului de împrumut de tip preventiv în valoare de un miliard de euro pe care România l-a semnat în această vară cu instituţia internaţională.

• Marile companii de stat vor avea manageri profesionişti din ultimul trimestru al acestui an

Guvernul şi FMI au stabilit pentru sfârşitul lunii septembrie sau finele anului noile termene de numire a managerilor profesionişti la câteva companii de stat, printre care Electrica Furnizare, Romgaz şi Transgaz.

Compania Electrica Furnizare va avea director general până la sfârşitul lunii septembrie, iar la Romgaz, Nuclearelectrica şi Transgaz vor fi selectaţi administratori şi directori generali până la sfârşitul anului, se arată în memorandumul de politici economice şi fiscale asumat de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Electrica Furnizare urmează să fie privatizată la începutul anului viitor.

Termenele iniţiale pentru selectarea noilor conduceri la mai multe companii de stat au fost stabilite pentru începutul acestui an, dar au fost decalate aproape lunar. Cel mai recent termen avansat de Guvern pentru numirea noilor directori a fost luna iulie.

Printre companiile care urmau să aibă conducere profesionistă se număra şi Hidroelectrica, dar procedura a fost amânată întrucât producătorul de electricitate a intrat în insolvenţă, în luna iunie. "Pentru Hidroelectrica, numirea unui director general va fi făcută imediat după ce compania va ieşi din insolvenţă", se spune în document.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să schimbe directorii unor companii de stat cu manageri profesionişti, prin procese de selecţie bazate pe competenţă. Tot până la finele lunii septembrie va fi selectată conducerea şi Consiliul de Administraţie la Complexul Energetic Oltenia, cu ajutorul unei firme independente de resurse umane.

De asemenea, procesul de recrutare a conducerii profesioniste vizează şi 11 companii controlate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

"La companiile din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a fost angajată o firmă de resurse umane care va selecta candidaţi calificaţi pentru consiliile de adminis-traţie şi conducerile a 11 societăţi din portofoliu, inclusiv la CFR Călători şi CFR Infrastructură. Vom desemna noi echipe profesioniste de conducere până la finele lunii septembrie", se mai spune în memorandum.

În septembrie 2011 Guvernul şi FMI au convenit să numească manageri privaţi la 15 companii de stat, în 2011 şi 2012, la companiile Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.

Pentru selectarea managerilor profesionişti, Ministerul Economiei a încheiat în octombrie 2011 un acord cu firma de recrutare Pedersen & Part-ners.

În 31 mai 2012 contractul dintre cele două parţi a încetat "în condiţii amiabile". Pedersen & Partners anunţa, la acea dată, că acordul a încetat din cauza intenţiei Ministerului Economiei de a derula procesul printr-o altă modalitate decât cea prevăzută la semnarea contractului.

Ministerul Economiei a anunţat în luna iulie că a început procedura de selectare a consultanţilor care vor recruta manageri profesionişti pentru 47 de companii de stat şi că vrea astfel să implice tehnocraţii în "administrarea bogăţiei naţionale".

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, afirma, la începutul lunii iulie, că procedurile de numire a noilor conduceri la companiile Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica şi Transelectrica vor fi încheiate până cel târziu la 25 iulie.

• Guvernul vrea să schimbe legislaţia guvernanţei corporatiste

Guvernul vrea să modifice legislaţia privind guvernanţa corporatistă la companiile de stat, astfel încât conducerea profesionistă să fie numită în cel mult 9 luni de la intrarea în vigoare a legii, dar vrea să excepteze trei companii, pe chestiuni de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. "Modificările vizate vor impune companiilor de stat să implementeze prevederile de numire a consiliilor de administraţie profesioniste şi a directorilor generali profesionişti şi să încheie acest proces în cel mult nouă luni. Mai mult, modificările vor specifica faptul că numirea consiliilor de administraţie interimare şi a directorilor generali interimari va fi făcută numai pe o perioadă limitată de timp", se arată în memorandumul de politici economice şi fiscale semnat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Reglementările actuale privind guvernanţa corporatistă în companiile de stat sunt prevăzute de o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în decembrie 2011.

În memorandum se arată că Executivul "va accelera" implementarea legii în zona guvernanţei corporatiste în companiile de stat şi va selecta doar manageri şi directori recomandaţi de firme independente de recrutare.

"Vom selecta doar administratori şi directori prefesionişti din liste de candidaţi calificaţi pregătite de firme independente angajate să ne asiste în acest proces. Admitem că procedând altfel am submina credibilitatea programului nostru de reforme, atât pentru public, cât şi pentru investitori", potrivit documentului citat.

Totodată, Executivul vrea să excepteze de la aplicarea acestei legi trei companii. "Intenţionăm să îmbunătăţim legea prin modificări care să stabilească o listă limitată de trei companii exceptate de la lege din considerente de apărare, ordine publică şi securitate naţională", se mai spune în memorandum.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat în luna mai, că va fi introdusă guvernanţa corporatistă la societăţile cu capital de stat, astfel că până la finele anului un număr mare de companii ale statului vor beneficia de management privat.

Deocamdată, nicio companie de stat nu are director şi administratori selectaţi pe baza competenţelor profesionale.

• • Guvernul s-a angajat faţă de FMI să limiteze cofinanţarea proiectelor din fonduri UE

Guvernul s-a angajat să limiteze în a doua parte a anului cheltuielile pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri UE, din cauza întreruperii rambursărilor, şi să nu utilizeze în acest scop banii din privatizări sau sumele necheltuite de la PNDI, potrivit scrisorii de intenţie convenite cu FMI. "Cheltuielile cu salariile din sectorul public se vor menţine în acest an la 6,7% din PIB. În urma întreruperii rambursării fondurilor UE către mai multe programe, cheltuielile de capital, inclusiv pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare europeană, trebuie să încetinească pentru a se încadra în anvelopa bugetară", se spune în document.

Totodată, Guvernul a promis că nu va utiliza banii de la fondul de privatizare pentru plăţi către proiecte cu finanţare europeană, iar orice fonduri necheltuite aferente Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) vor fi economisite.

"Nu vom efectua co-finanţarea proiectelor cu fonduri UE cu bani din fondul de privatizare, iar orice sume necheltuite de la PNDI vor fi economisite", se arată în scrisoarea transmisă Fondului Monetar Internaţional.

Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului să limiteze cheltuielile din resurse proprii pentru proiectele cu finanţare de la UE, în contextul blocării rambursărilor, şi să controleze strict cheltuielile autorităţilor locale pentru a nu periclita atingerea ţintelor de deficit bugetar din acest an.

Ţinta de deficit bugetar în acest an este de 2,2% din PIB pe metodologie cash, respectiv maxim 3% din PIB pe metodologie ESA95.

În bugetul pe 2012 erau prevăzute venituri aferente absorbţiei fondurilor UE nerambursabile de 12,53 miliarde lei şi cheltuieli de 11,64 miliarde lei, iar în rectificarea bugetară sunt prevăzute venituri de 10,67 miliarde lei şi cheltuieli de 10,86 miliarde lei, rezultând un deficit de 200 milioane de lei.

La mijlocul anului, România achitase la bugetul UE 824,8 milioane euro, dintr-un program anual de 1,42 miliarde euro. Suma plătită reprezintă mai mult decât absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune.

Dintr-un program anual de 3,78 miliarde euro privind absorbţia de fonduri structurale şi de coeziune, România a absorbit în primele şase luni circa 713 milioane euro, respectiv puţin peste 18% din total.

Datele Consiliului Fiscal relevă o performanţă mult mai bună pe alte segmente. În cazul fondurilor pentru dezvoltare rurală şi pescuit, sumele atrase în primele şase luni au totalizat 665 milioane euro, reprezentând 45,2% din programul pe 2012, de 1,46 miliarde euro. O situaţie mult peste estimări s-a înregistrat la Fondul European pentru Garantare Agricolă, unde încasările au însumat 910,7 milioane euro, cu 63% mai mult decât programul pe întregul an.

• • Guvernul promite FMI că nu vor avea loc derapaje fiscale din cauza alegerilor

Guvernul s-a angajat să evite derapajele fiscale în perioada alegerilor generale de la sfârşitul acestui an, chiar dacă vor exista "presiuni" pentru relaxarea fiscală, şi să asigure o disciplină strictă la nivelul finanţelor publice locale, se arată în scrisoarea de intenţie convenită cu FMI.

"Nu se va ceda presiunilor pentru relaxarea disciplinei fiscale înaintea alegerilor parlamentare. Vom lua măsuri pentru a asigura o disciplină fiscală strictă la nivelul finanţelor publice locale şi în privinţa reducerii arieratelor", se menţionează în document.

Atingerea ţintei de deficit bugetar în acest an va presupune atât continuarea politicii de austeritate, cât şi măsuri pentru o mai bună colectare a contribuţiilor fiscale, se mai spune în scrisoarea de intenţie.

"În 2013, deficitul structural va fi redus cu cel puţin 0,5% din PIB. Pentru a ne asigura că vom respecta obiectivul pentru 2012, vom limita ţinta de deficit cash la 2,2% din PIB, ceea ce presupune o consolidare echivalentă cu 2% din PIB în termeni structurali. Atingerea acestei ţinte va presupune menţinerea austerităţii în zona cheltuielilor şi consolidarea eforturilor de colectare a taxelor", se arată în document.