Scutul antirachetă, criticat de reprezentanţii Franţei, Rusiei şi Ucrainei la AP NATO de la Bucureşti

• Aurescu: Scutul de la Deveselu, exclusiv defensiv

• Preşedintele delegaţiei franceze la NATO: Intervenţia parlamentarului francez Jean Michel Boucheron este o opinie personală şi nu angajează poziţia delegaţiei Franţei

Reprezentanţii Franţei, Rusiei şi Ucrainei au formulat, sâmbătă, la reuniunea comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, rezerve şi critici faţă de amplasarea scutului antirachetă în ţările europene.

Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice.

Intervenţia lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o asupra scutului antirachetă.

Parlamentarul francez şi-a exprimat îndoieli faţă de eficacitatea sis­temului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.

"Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt res­tricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un < război al stelelor >", a spus Boucheron.

Răspunsul lui Aurescu a fost că sis­temul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.

• Şeful delegaţiei franceze: Opinia lui Boucheron despre scut este personală, nu ne aparţine

Loic Bouvard, preşedintele delegaţiei franceze la NATO, a declarat, duminică, referindu-se la intervenţia de sâmbătă a lui Jean-Michel Boucheron privind sistemul antirachetă, că este vorba despre o opinie personală, care nu reprezintă opinia părţii franceze.

"Această intervenţie reflectă propria poziţie a domnului Boucheron. Ea nu angajează poziţia delegaţiei Franţei şi nici orientarea politicii externe şi a celei de apărare a Franţei, care sunt decise de preşedintele Republicii, Nicolas Sarkozy", precizează Bouvard într-o declaraţie remisă, duminică, agenţiei Mediafax.

• Aurescu, întrebat dacă România s-a consultat cu ţările vecine

Secretarul de stat român a fost, ulterior, întrebat de un oficial rus, Azarov, dacă România consideră că sis­temul de apărare antirachetă este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului.

Răspunsul lui Aurescu a fost că decizia de amplasare a scutului la Deveselu a fost transparentă, Româ­nia informând Rusia despre această hotărâre.

Secretarul de stat român a mai afirmat că suspiciunea nu poate caracteriza relaţia dintre Rusia şi NATO, Alianţa considerând Rusia ca un partener şi nu ca o ameninţare sau un inamic.

Şi reprezentantul Ucrainei la AP NATO a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.

Aurescu a precizat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Deveselu nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, în condiţiile în care în alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, aparţinând de Ucraina, sunt detaşate trupe ruseşti mai numeroase.

"Imediat după ce am decis să răs­pundem ofertei SUA să devenim parte a proiectului scutului antirachetă, am notificat toţi vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul României vor fi 1.500 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o ameninţare la echilibrul geopolitic, pentru că sunt trupe mai numeroase în Marea Neagră, în Crimeea, spre exemplu", a declarat Aurescu.

Oficialul român a spus că, deşi Ucraina şi-a exprimat, iniţial, interesul în colaborarea în sistemul antirachetă, şi-a schimbat opinia, tatonând Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei.

El a adăugat că problemele bilaterale ridicate de amplasarea scutului antirachetă la Deveselu vor fi discutate în 2012, când ministrul român de externe va vizita Ucraina.

Aurescu a spus că "dilema" Ucrainei, dacă să colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construirea sistemului antirachetă ar putea fi rezolvate şi de discuţiile dintre Rusia şi NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat până la summitul NATO din august 2012, de la Chicago.

Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din Republica Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.

Pe de altă parte, secretarul asistent adjunct al Departamentului Apărării al SUA, Bradley Roberts, a subliniat că scutul antirachetă cu baze în Polonia şi România nu va fi eficient, de exemplu, împotriva unor eventuale atacuri nucleare din Iran.

Oficialul american a subliniat că, în astfel de cazuri, scutul antirachetă poate fi privit şi ca mijloc de descurajare, ca o parte a unui sistem de apărare complex.