Tot mai multe studii ştiinţifice indică riscurile exploatării gazelor de şist, în care SUA este campioană, şi semnalează lipsa de preocupare în a cerceta efectele fracturării hidraulice.
SUA a început exploatarea masivă a gazelor de şist fără să fi realizat niciun studiu de impact asupra mediului, arată o cercetare ştiinţifică amănunţită realizată şi publicată recent de Consiliul Academiilor din Canada.
Documentul concluzionează: "Nu a fost realizată aproape nicio monitorizare prin care să poată fi evaluat riscul contaminării solului şi apei cu substanţele injectate şi cu metan în urma fracturării hidraulice, a forajelor inadecvate şi a dezafectării sondelor. Principalele îngrijorări sunt legate de calitatea apei subterane, riscul emisiilor toxice precum cele de metan, microcutremure locale, distrugerea solului şi efectele asupra sănătăţii oamenilor".
Specialiştii canadieni susţin că deja sunt în producţie mai multe zeci de mii de sonde pentru exploatarea gazelor de şist în America de Nord, iar în Canada aceste resurse neconvenţionale sunt exploatate în Alberta şi British Columbia, precum şi în alte zone din Canada precum Noua Scoţie.
Cercetarea, realizată la solicitarea Environment Canada, mai indică faptul că scurgerile de gaze din cauza puţurilor greşit forate, sau a deteriorării cimentului sondelor sunt o problemă general cunoscută a exploatării gazelor de şist şi rămasă nerezolvată: "Aceste scurgeri sunt în continuare o provocare pentru ingineri, care încearcă să găsească soluţii.
Pentru explorarea gazelor de şist este nevoie de un număr mult mai mare de sonde decât în cazul producţiei claside de hidrocarburi.
Astfel, riscul unor emisii de gaze este mult mai mare în cazul extracţiei gazelor neconvenţionale, mai ales dacă exploatarea se face în zone intens populate".
Conform sursei citate, un pericol de contaminare îl prezintă şi bazinele cu apa şi substanţele folosite la fracturare, fiind cunoscut faptul că din pământ este recuperat doar 25-50% din lichidul injectat.
Studiul mai notează că, în anumite zone, fracturarea hidraulică a provocat micro-cutremure. "Trebuie evitată fracturarea în zone cu falii active. Riscurile seismice generate de injecţia de apă cu substanţe chimice este mai mare decât în cazul fracturării, în cazul în care operaţiunea se face în exces", mai spun cercetătorii canadieni, care trag un semnal de alarmă asupra lipsei datelor despre impactul asupra sănătăţii oamenilor.
Provinciile canadiene care au rezerve de gaze de şist abia recent au demarat activităţi mai ample de monitorizare asupra operaţiunilor de fracturare, studiul recomandând o abordare prudentă a exploatării gazelor de şist, astfel încât să existe timpul necesar colectării tuturor datelor. "Multe dintre efectele negative ale exploatărilor ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi realizat anterior monitorizarea şi studiile necesare", afirmă sursa citată.
Tot recent a apărut şi un studiu asupra unui cutremur apărut în noiembrie 2011 în Oklahoma, SUA. Cutremurele din 2011 din Oklahoma au inclus în secvenţa seismică şi un cutremur de o intensitate foarte mare, 5,7 grade pe scara Richter, pe data de 6 noiembrie 2011, care a fisurat o parte a sistemului de falii Wizetta, reiese din document. Fenomenul a avut loc lângă puţuri active de injectare a apelor uzate (fluidul folosit la fracturare) şi a fost cauzat de această operaţiune, care a activat falia Wizetta, se sugerează în document.
De asemenea, cercetătorii din Universitatea Missouri susţin că au identificat proprietăţi de perturbare a hormonilor în apa situată în apropierea operaţiunilor de exploatare a gazelor de şist, proprietăţi inexistente în zone neexploatate. Ei au anunţat că au identificat şi 11 substanţe chimice care sunt folosite în metoda fracturării hidraulice care au un efect nociv, perturbator asupra sistemului endocrin. "Mai mult de 700 de substanţe chimice sunt folosite la fracturarea hidraulică", susţine Susan Nagel, PhD la Universitate, care a subliniat că expunerea la astfel de substanţe a fost corelată cu malformaţii congenitale, cancer şi infertilitate.
Anul trecut, revista Science a publicat un studiu care arată că mişcările seismice din alte părţi ale globului pot provoca activităţi seismice în locurile cu puţuri de injectare a apelor reziduale în centrul SUA. Revista susţine că activităţi seismice pot preceda cutremure mai mari în locurile unde presiunea de la injectarea apelor reziduale a afectat sistemele de falii. Cutremurul din 2010 din Chile a provocat activitate seismică lângă o operaţiune de injectare a apei reziduale din centrul Oklahoma şi sudul Colorado, conform sursei citate.
Urmărind modelul Vestului Sălbatic American, care se pare că a revenit la modă, România a dat cu o mare lejeritate licenţe de explorare pentru gaze de şist către compania americană Chevron, în zona Dobrogei şi Bârlad-Vaslui. Lipsa oricăror studii premergătoare asupra impactului de mediu şi sănătăţii populaţiei au condus la proteste ample din partea localnicilor şi ONG-urilor. În etapa de explorare, pentru determinarea cantităţilor depozitelor de gaze, se face şi fracturare experimentală.
Hedegaard, CE:
• "Condiţiile geologice din Europa nu fac exploatarea gazelor de şist la fel de rentabilă ca în SUA"
O mai bună cooperare între statele europene şi adoptarea mai multor măsuri de economisire a energiei vor conduce la preţuri mai mici pentru electricitate în Europa decât urmarea visului american cu "boom-ul gazelor de şist", a declarat, la finele săptămânii trecute, comisarul european pe probleme de mediu, Connie Hedegaard, citată de euractiv.com.
Condiţiile geologice şi geografice din Europa nu fac exploatarea gazelor de şist la fel de rentabilă ca în SUA, mai afirmă domnia sa.
Marii consumatori industriali din Europa fac presiuni pentru scăderea preţului energiei şi a costurilor cu mediul pe motiv că sunt necompetitivi pe piaţa globală, în competiţie cu SUA, dar comisarul european le-a transmis că, chiar şi fără costurile de mediu, tot ar fi o problemă cu competiţia creată de gazele de şist ieftine din SUA. "La Comisia Europeană, nu avem o problemă cu gazele de şist. Dacă statele membre vor să meargă în această direcţie, este în regulă. Dar experţii spun că tot nu reuşim să ajungem la nivelul preţurilor din SUA chiar dacă exploatăm gaze de şist", a mai spus Connie Hedegaard.
Şi IEA (Agenţia Internaţională pentru Energie) are dubii cu privire la gazul de şist, mai notează sursa citată.
1. Mofturi...
(mesaj trimis de Gigi în data de 19.05.2014, 20:00)
Nu spune nimeni ca nu trebuie sa ne preocupe mediul , dar cred ca acest lucru se poate face numai la nivel global , cu tratate la nivel mondial ( gen Kyoto ) . Altfel , noi , europenii , vom umple fisetele cu maldare de sudii de impact ( daca te uiti atent la asa un studiu , facut pentru o amarata de investitie , te apuca rasul la cate prostii se pot scrie ) iar altii - vezi China - vor umple portofelele si conturile din bancile proprii . In final , parca vad ca vom bate pe la usa altora sa ne dea bani si de lucru , in tara ramanand doar oengheurile care sa traiasca la opait .