Secţia de Investigare a Magistraţilor prinde contur

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat, ieri, regulamentele secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi va deveni operativă, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în 20 iulie modificările aduse legii 304/2004 de organizare judiciară.

Conform actului normativ care a intrat în vigoare, "în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru Inves-tigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate şi alte persoane. În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioa-re, nu sunt aplicabile".

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie va fi condusă de un procuror-şef de secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magis-traturii.

În actul normativ se stipulează: "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public".

Totodată, această secţie îşi va desfăşura activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, fiind interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul secţiei. Compartimentul respectiv va funcţiona cu 15 procurori, dar numărul de pos-turi poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Procurorul-şef al secţiei este numit şi revocat în funcţie de către CSM. El este numit în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţă la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care aces-ta se raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei. Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Procurorii din cadrul Secţiei speciale sunt numiţi şi ei tot de CSM pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea prelungirii în total la maximum nouă ani.

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie are următoarele atribuţii: efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa, sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a), constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă şi exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.

Înfiinţarea acestei secţii a fost aspru criticată de reprezentanţii opoziţiei politice care consideră că un astfel de departament constituie un mijloc de limitare a independenţei magistraţilor.