SECURITATEA NU MOARE, SE TRANSFORMĂ Spionii care au grijă de instituţiile statului democrat

Soţii Dan Michael şi Luminiţa Georgescu sunt, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), asociaţi în Avsec Security Services SRL, compania care se ocupă cu revizii şi reparaţii la porţile de control tehnic anti-terorist de la Camera Deputaţior.

El, de formaţie inginer electronist, ar fi fost iniţiat în tainele spionajului la începutul anilor '70, potrivit surselor noastre. Ea, fiica generalului DIE Gheorghe Aurel, ofiţer deplin conspirat la Naţiunile Unite (chiar în Consiliul de Securitate al ONU) şi a Emiliei Gheorghe, maior acoperit la New York, era traducătoare de limbă engleză tot la New York.

Coleg de spionaj cu cei doi la New York, căpitanul (r) DIE, Emilian Traian Andreescu, fost reprezentant al României în Consiliul de Securitate, ne-a relatat în amănunt moravurile vremii:

"Părinţii îşi puneau problema să o căpătuiască pe Luminiţa. Şi când au venit în concediu, în vara lui '76 sau'77, Gheorghe a aranjat cu ofiţerii de aici: «Bă, găsiţi-mi şi mie un băiat». (...) Ei au răspuns: «Ţi-l dăm pe Şoimaru (n.r. nume conspirat). Era vorba de Georgescu, băiat isteţ, inginer electronist, trimis chipurile la o bursă la Seattle. Şi l-au trimis la bursă, dar era deja ofiţer DIE. Băiat frumuşel. Eu am lucrat cu el. A venit el la New York. Au făcut nunta acolo".

Luminiţa şi Dan au avut parte de o cununie de vis, cu martori, în salonul oficial al Misiunii României de la New York. Pentru eveniment s-a deplasat, de la Washington, consulul român Gheorghe Gaşpar, ofiţer DIE sub acoperire, un fel de primar în astfel de cazuri. România nu avea consuli la vremea aceea, la New York. Masa a fost întinsă la salonul de protocol. Căpitanul (r) Andreescu apare în fotografii alături de soacra mică şi o însoţeşte pe mireasă la absolvirea cursurilor Universităţii Columbia.

Mirele "Şoimaru"

Dan Georgescu, fiu de ofiţer de armată, de formaţie inginer, a terminat şcoala militară de ofiţeri de Securitate la Grădiştea în 1973. A urmat cursurile de 6 luni la şcoala DIE de la Brăneşti, apoi a fost repartizat într-unul din birourile "Băncii", cu sediul de pe strada Batiştei, unde a depus jurământul de încadrare în rândul "Forţelor Armate". Ani la rând, sediul central al Departamentului de Informaţii Externe (actual SIE) s-a aflat pe strada Batiştei, în clădirea în care activează în prezent Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Intrat în malaxorul Securităţii şi considerat băiat de viitor, Dan Georgescu, nume conspirat "Şoimaru", a fost trimis la cursuri de specialitate în Seattle SUA.

Andreescu povesteşte: "Pe Georgescu l-am cunoscut la Grădiştea. Când m-au trimis la armată la Grădiştea, înainte de a mă încadra ofiţer, a fost şi el acolo. Acolo l-au recrutat. Sau erau preselecţionaţi. Noi ştiam că suntem de la diverse facultăţi. El era inginer electronist. Băiat frumos, calm, liniştit. Din câte ştiu eu, era odraslă de «meapenist». Era tot pilos".

Odrasla generalului

Despre Luminiţa Gheorghe (actuală Georgescu), foştii colegi de la New York îşi amintesc faptul că a fost încadrată la ONU pe post de traducător, la intervenţia părinţilor, ofiţeri extrem de influenţi în sistem. După moda vremii, cu mare fereală ca să nu afle partidul, viitoarea doamnă Georgescu a urmat cursurile Universităţii Columbia. O instituţie de învăţământ superior, preferată de externiştii români, în ciuda faptului că învăţătura americană nu prea se potrivea cu doctrina comunistă, predată la Ştefan Gheorghiu. Începuturile democraţiei româneşti o găsesc pe Luminiţa încadrată pe post de traducător la trustul de presă "R", care deţinea cotidianul "România liberă".

Miliţian de puşcărie

În arhivele UM 0920/ V3 - Contrainformaţii şi Emigraţie şi Iredentism, socrii mici, Aurel şi Emilia Gheorghe, figurează ca ofiţeri încadraţi în spionajul extern din cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor, unde ar fi activat cu spor în anii '50-'60. Emil Andreescu, subalternul generalului Gheorghe la Consiliul de Securitate al ONU, povesteşte: "Tovarăşu' miliţian Gheorghe şi doamna procuror au fost gardieni de puşcărie, la penitenciare. Ei de acolo au plecat în sistem".

Generalul Gheorghe Aurel, poreclit de apropiaţi "Aurică", şi-a început cariera de externist "la post" în Grecia, alături de soţia sa, procurorul acoperit, Emilia Gheorghe. În plin socialism, în rândul protipendadei Partidului Comunist Român erau la modă apartamentele mari, spaţioase care aparţinuseră în perioada interbelică familiilor bogate de evrei, armeni sau greci din centrul Bucureştiului. Dacă făceai parte din nomenclatură nu era deloc greu să obţii o locuinţă boierească. Imobilele naţionalizate după război fuseseră repartizate în principal conducerii PCR şi celor din aparatul ministerului de Interne. Având în vedere gradul, funcţia şi fidelitatea faţă de partid, Gheorghe Aurel s-a ales cu două apartamente într-un bloc vechi de pe strada Arghezi, lângă fosta policlinică Batiştei. Aflate la acelaşi etaj, un apartament în care locuia familia Gheorghe avea cinci camere, iar celălalt numai două. Imediat ce a fost trimis de Securitate la post, Gheorghe Aurel a demarat şi construcţia unei vile în satul Cornu. Aflat la New York, proaspăt numitul general (23 august 1973) Gheorghe era "scârbit" de moda protipendadei bucureştene a anilor '60 -"70 de a-şi face conace la Breaza. Găsise un sat mai retras, la Cornu. Astfel, ofiţerii de contrainformaţii, care-l documentau intens la vremea aceea, au înregistrat în rapoarte un eveniment istoric: precursorul lui Adrian Năstase, primul demnitar comunist care-şi ridica viloi în Cornu.

Potrivit rapoartele ofiţerilor de contrainformaţii, Gheorghe Aurel prefera automobilele de culoare verde. Aflat într-o veşnică dispută cu ambasadorul Ion Datcu (era o chestie de orgoliu personal, fiecare cu pilele lui), care tocmai îşi luase maşină americană, Gheorghe şi-a achiziţionat un Mercedes verde metalizat. Oficial, în 1977, generalul era programat pentru retragerea de la post. Pregătirea înlocuitorului era de durată. Fuga generalului DIE Ion Mihai Pacepa, un an mai târziu, nu a făcut decât să-i grăbească întoarcerea.

La post în SUA, Emilia Gheorghe avea gradul de maior DIE şi în 1977 conducea Biblioteca Română de la New York. La întoarcerea de la post, Emilia Gheorghe şi-a reluat meseria de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului.

Un partener de afaceri al lui Gheorghe Aurel: "L-am avertizat că-i schimb placa, cu maxilar cu tot"

Metamorfozat în om de afaceri de succes după 1990, generalul Gheorghe Aurel s-a reprofilat şi s-a asociat cu Radu Vrany, un alt fost coleg de spionaj, repatriat din Germania.

După Revoluţia din decembrie 1989, Georgescu a lucrat la SRI Direcţia Antitero, inginer electronist la Aeroportul Otopeni, responsabil cu porţile de acces dotate cu detectoare electronice.

Cei doi foşti ofiţeri DIE se îndeletniceau cu importul de cauciucuri uzate din Germania. Aurică avea relaţii în ministere şi cu ajutorul lui J. Drăgan, fost şef de la Direcţia de Arme, Explozivi şi Muniţie din cadrul IGP, începuse să facă bani din comercializarea permiselor de port armă. Lumea interlopă plătea bine, între 300 şi 500 de dolari pentru un permis. Apoi, firma lui Aurică a trecut pe import arme, muniţie, magazine de arme în Bucureşti, aprobări etc. Afacerile se derulau tot cu nişte "sifoane" venite din afară, inclusiv din SUA, de unde se cumpărau arme de vânătoare cu câteva sute de dolari, apoi se vindeau prin fostele magazine Pescarul, pe linia de distribuţie a pescuitului sportiv cu câteva mii. Cu banii câştigaţi, partenerii DIE şi-au achiziţionat mai multe terenuri şi clădiri pe lângă fostele grajduri regale, unde prin '93-'94, împreună cu nişte judecătoare apropiate de Răzvan Temeşan (şi cu ajutorul unor credite preferenţiale acordate de Bancorex) au deschis un angro. În afaceri era implicată o întreagă reţea de securişti şi magistraţi.

Unul dintre foştii parteneri de afaceri ai generalului Gheorghe îşi aminteşte: "L-am cunoscut pe Aurel Gheorghe prin "93, credeam că minte când se umfla în pene că e general DIE. Un escroc. Era să-l bat rău de tot la o combinaţie. Am dormit şi cu el în acelaşi apartament de vilă la Neptun. L-am avertizat că-i schimb placa, cu maxilar cu tot". Potrivit surselor noastre, atât Aurel Gheorghe, cât şi Emilia Gheorghe au decedat.