ŞEDINŢA CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL BNR  BNR forţează scăderea euro

Banca Naţională va lupta în continuare cu toate armele de care dispune pentru atingerea obiectivului privind stabilitatea preţurilor, potrivit deciziilor ultimei şedinţe a Consiliului de Administraţie. Banca Naţională a decis ieri creşterea cu un punct procentual a nivelului dobânzii de politică monetară, menţinerea nivelului actual al rezervelor minime obligatorii şi adoptarea unor măsuri prudenţiale su­plimentare, cum ar fi creşterea provizioanelor pentru creditele în valută.

Decizia Băncii Naţionale vine în condiţiile în care pers­pectiva pe termen scurt a inflaţiei s-a înrăutăţit, în contextul amplificării riscurilor macroeconomice, cu precădere a celor legate de propagarea majorărilor de venituri ale populaţiei şi de creştere a cheltuielilor publice în perioada electorală, precum şi al incertitudinilor referitoare la evoluţia cursului de schimb al leului pe fondul persistenţei tensiunilor la nivelul mediului economic internaţional.

Prin majorarea dobânzii cu un punct procentual, Banca Naţională a arătat că este îngrijorată de creşterea inflaţiei şi va continua lupta pentru stabilitatea preţurilor şi inflaţia scăzută, apreciază analiştii noştri financiari. Ei cred că BNR nu îşi poate atinge obiectivul fără un ajutor din partea politicii fiscale.

Majorarea dobânzii de politică monetară este o decizie bună şi era necesară pentru a ancora anticipaţiile inflaţioniste, apreciază Lucian Croitoru consilierul Guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară.

"Ţinta de inflaţie pentru anul 2008 este foarte greu de atins şi este bine că banca centrală a luat măsuri încă de la începutul anului", consideră Lucian Anghel, economist şef al BCR. Domnia sa apreciază că BNR a dat un semnal pozitiv investitorilor, dar atingerea obiectivului depinde în mare măsură şi de celelalte politici macroeconomice.

"Nu creditele determină creşterea inflaţiei, ci politica fis­cal bugetară expansionistă", consideră Liviu Voinea. Domnia sa apreciază că BNR nu poa­te lupta de una singură cu inflaţia şi este necesar un ajutor din partea autorităţilor printr-un nivel mai mic al deficitului bugetar. Liviu Voinea speră ca prima rectificare bugetară din acest an să reflecte o politică fiscal bugetară mai prudentă din partea Guvernului.

Şi Rozalia Pal, şef al Departamentului Cercetare macroeconomică al UniCredit Ţiriac Bank, crede că politica fiscală restrictivă, solicitată şi de Comisia Europeană, va fi esenţială pentru o corecţie a dezechilibrelor macroeconomice actuale: "Deşi nivelul actual al dobânzilor poate fi considerat suficient pentru ancorarea aşteptărilor inflaţioniste, pentru încurajarea economisirii şi recâştigarea atractivităţii ţării din perspectiva investitorilor străini, riscul deprecierii şi al dezechilibrelor economice persistă şi luăm în calcul posibilitatea unei creşteri de dobândă ulterioare".

Doamna Rozalia Pal este de părere că "reacţia BNR, mai puternică decât am anticipat, poate fi considerată un răspuns la înrăutăţirea perspectivelor inflaţioniste şi la deprecierea cursului". Totodată, decizia BNR poate fi interpretată, în opinia economistului şef de la UniCredit Ţiriac Bank, ca un semnal de creştere a îngrijorării în legătură cu posibilitatea de a nu atinge ţintele de inflaţie fixate pentru anul acesta şi cu riscurile legate de expansiunea rapidă a creditelor în valută.

BNR îşi urmăreşte obiectivul principal, stabilitatea preţurilor, şi face asta printr-o dobândă mare care să stăpânească presiunile inflaţioniste, consideră Liviu Voinea, preşdintele GEA.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Finaciari din România, opinează că majorarea cu un punct procentual este prea mult. Această măsură va determina aprecierea leului şi creşterea dezechilibrelor macroeconomice, a susţinut domnul Cabat. Totuşi, în condiţiile unui an electoral, priorităţile trebuie să fie stabilizarea cursului de schimb şi a nivelului preţurilor, a mai spus domnul Dragoş Cabat.

Pe de altă parte Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, este de părere că majorarea dobânzii la 9% este suficientă. Creşterea dobânzii peste aşteptările pieţe se poate explica şi prin eşecul BNR în stabilizarea cursului de schimb, consideră domnul Ionuţ Dumitru. Domnia sa spune că atingerea ţintei de inflaţie a devenit imposibilă. "Noi anticipăm un nivel de 5,5% pentru finele lui 2008 şi consider că suntem optimişti", ne-a mai declarat domnul Ionuţ Dumitru, adăugînd că noua prognoză stabilită de BNR pe 7 februarie se va situa peste limita superioară a ţintei.

Primele efecte ale deciziei BNR s-au putut observa prin scăderea a cursului de schimb până la 3,61 lei pentru un euro. Analiştii consideră că aprecierea leului va fi de scurtă durată întrucât fundamentele economiei noastre rămân destul de slabe. "Pe termen scurt, este posibil ca leul să se aprecieze însă fundamentele economiei noastre nu se vor schima în bine în urma unei decizii administrative", ne-a spus Liviu Voinea, preşedintele GEA.

Cursul este unul dintre principalii inamici ai ţintei de inflaţie pentru prima parte a acestui an, consideră Lucian Anghel, economist şef al BCR. Domnia sa consideră că decizia băncii centrale ar putea avea un uşor efect de întărire a leului. Dragoş Cabat prevede o apreciere a leului, o creştere a dobânzilor pentru creditele în lei şi ulterior pentru dobânzile la depozite, precum şi majorarea costurilor cu sterilizarea lichidităţii. Rozalia Pal este de părere că reacţia puternică a Băncii Centrale poate fi văzută ca un semnal pozitiv pentru piaţă pe termen scurt, pentru că poate conduce la o anume stabilizare a cursului valutar. Nicolae Alexandru, senior economist la ING, spune că efectul măsurilor BNR asupra creditării şi al consumului va fi unul redus, întrucât cererea agregată este în continuare mare în ţara noastră.

• Frânare în creşterea economică

Alături de încetinirea creditării se va putea observa şi o frânare în creşterea economică, atrage atenţia Liviu Voinea. Domnia sa apreciază că decizia BNR s-ar putea reflecta în scăderea ritmului creşterii produsului intern brut. Şi Ionuţ Dumitru este de părere că ritmul de creştere a produsului intern brut ar putea frâna dar este greu de spus în acest moment cât de mare va fi acest efect.

"Creşterea economică depinde de mult mai mulţi factori, de exemplu anul agricol", spune Lucian Anghel. Domnia sa estimează o creştere economică de 6% pentru anul acesta.

Consultantul financiar Bogdan Baltazar susţine că temperarea creşterii economice, deşi ar putea crea probleme pe termen scurt, este "sănătoasă" pentru dezvoltarea pe termen mediu şi lung a ţării.

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR, spune: "Este evident că, pe termen scurt, majorarea dobânzii va determina o frânare în creşterea economică, dar, pe termen lung, creşterea economică va fi ajutată de reducerea inflaţiei".

• Păreri împărţite cu privire la menţinerea nivelului actual al rezervelor minime obligatorii

Alături de majorarea nivelului dobânzii de politică monetară, o altă măsură stabilită în a doua şedinţă a Consiliului de Administraţie din 2008 a fost menţinerea nivelului actual al rezervelor minime obligatorii. Părerile analiştilor despre această hotărâre sunt împărţite. Dragoş Cabat susţine că o măsură de majorare a acestui nivel era una potrivită, cel puţin pentru creditele în lei. Alţi analişti consideră această măsură este una normală, întrucât creşterea rezervelor ar fi determinat amplificarea unor distorsiuni pe piaţă, iar o reducere a acestora ar fi crescut nivelul lichidităţii.

BNR a anunţat de asemenea că va adopta măsuri prudenţiale suplimentare prin majorarea provizioanelor la creditele în valută, destinate debitorilor expuşi riscului valutar. Această măsură va determina deprecierea valorii garanţiilor când acestea se constituie şi totodată ar putea avea ca efect scumpirea creditelor în valută, anticipează Bogdan Baltazar.

Pe de altă parte, Nicolae Alexandru, senior economist al ING, susţine că aceste măsuri administrative nu se vor resimţi în scăderea nivelului cererii agregate. Totodată, Lucian Anghel atrage atenţia că băncile ar putea găsi soluţii pentru evitarea acestei măsuri.

Dragoş Cabat salută această măsură şi consideră că este menită să reducă riscul de nerambursare pentru debitorii neacoperiţi la riscul valutar.

Lucian Croitoru, Consilierul Guvernatorului BNR, apreciază că nivelul mare al competiţie de pe piaţa bancară va face ca majorarea costului creditelor să nu se resimtă în consum. Domnia sa consideră că această măsură este o măsură prudenţială binevenită în acest moment care va reduce riscul nermbursării creditelor în valută.