English
Şedinţa de plen a Senatului a fost suspendată ieri după ce grupurile PNL, USR şi PMP au părăsit sala în semn de protest faţă de declaraţia transmisă, în numele Parlamentului, de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu către Departamentul de Stat al SUA privind legile justiţiei.
De asemenea, opoziţia a cerut ieri, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al forului legislativ şi s-au delimitat de comunicatul pe care acesta l-a dat publicităţii împreună cu preşedintele Senatului ca replică la poziţia Departamentului de Stat al SUA privind Legile Justiţiei, potrivit News.ro.
Prima care a luat cuvântul în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor de miercuri a fost Raluca Turcan, care a calificat declaraţia de marţi a preşedinţilor Parlamentului drept un abuz de putere şi a cerut demisia lui Liviu Dragnea.
Raluca Turcan a spus: "Consider neavenite, un abuz de putere declaraţiile lui Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu şi solicit demisia preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Acesta nu ne reprezintă, nu îi reprezintă nici pe alegătorii care m-au votat aşa cum nu reprezintă foarte mulţi oameni cinstiţi din această ţară".
Un alt deputat PNL, fostul ministru al Culturii Gigel Ştirbu, a solicitat tuturor liderilor partidelor din opoziţie să semneze o declaraţie de delimitare de "eroarea" preşedinţilor celor două Camerei Deputaţilor şi Senatului.
"Solicităm sancţionarea lui Dragnea, a încălcat Regulamentul", a declarat şi deputatul PNL Gabriel Andronache.
Şi deputaţii PMP au luat poziţie în plenul Camerei faţă de declaraţia transmisă Departamentului de Stat al SUA şi asumată de Dragnea şi Tăriceanu în numele Parlamentului României.
"Vi se pare firească declaraţia semnată de Dragnea şi Tăriceanu în numele Parlamentului? Condamnatul penal Dragnea trebuie să plece din fruntea Camerei, asta e clar", a dclarat deputatul PMP Robert Turcescu.
"Nu mă regăsesc în declaraţia semnată de Dragnea, a semnat-o ca preşedinte PSD, iar Tăriceanu ca preşedinte ALDE. Plenul nu a dezbătut această declaraţie", a spus, la rândul său, deputatul PMP Petru Movilă.
La rândul lor, deputaţii USR au calificat şi ei demersul preşedinţilor Parlamentului drept un abuz.
Cătălin Drulă a declarat deputatul USR: "Am o problemă personală că domnul Dragnea şi domnul Tăriceanu au vorbit în numele meu fără să mi se ceară opinia, fără să ni se ceară opinia. Mandatul de reprezentare al preşedinţilor Camerelor este în limitele delegării date prin consultarea plenului. Deci este un abuz, fals în declaraţii".
"Rog papagalii statului paralel să respecte suveranitatea poporului român", a replicat deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa.
Un alt deputat PSD, Adrian Solomon, i-a numit pe colegii săi din opoziţie "nevertebrate" şi a spus despre Statele Unite că sunt o nouă Înaltă Poartă, iar rachtele Patriot "taxa haraciului.
Adrian Solomon a intervenit, la rândul său, şi deputatul PSD: "Şi eu trebuie să spun că am fost revoltat de comunicatul de presă scris de un funcţionar din Departamentul de stat al partenerului nostru strategic. Şi eu sunt bucuros că cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului au apărat instituţia fundamentală în ţara aceasta în fata chiar şi a partenerului nostru strategic (...) De unde neobrăzarea celor care au emis acel comunicat din paretea Departamentului de stat, nu pot să mi-o explic. Pentru că, dincolo de orice, parteneriatul înseamnă relaţii între doi parteneri egali, nimeni nu are dreptul să vină să ceară Parlamentului ceva în afară de poporul român. Dacă poporul român ar fi emis, printr-un referendum, un astfel de punct de vedere, cu siguranţă trebuia luat în consideraţie. În rest, nu putem să nu ne întrebăm dacă la 100 de ani de la Marea Unire am schimbat "Înalta poartă" între timp cu Moscova şi acum cu altă "înaltă poartă". Rachetele Patriot şi avioanele sunt taxa haraciului sau taxă de protecţie? Reveniţi-vă odată, stimaţi colegi!".
Luările de poziţie ale opoziţiei au fost sistate la solicitarea liderului de grup al UDMR, Marton Arpad.
Referindu-se la declaraţia transmisă SUA de către Dragnea şi Tăriceanu, fostul preşedinte Traian Băsescu a spus că Departamentul de Stat ştie faptul că PNL şi PSD au vrut în 2012, prin suspendarea sa, să "captureze Justiţia".
Băsescu a declarat: "Departamentul de Stat ştie cu cine are de-a face şi nu poate să nu-şi amintească faptul că actualul PSD, alături de PNL, până nu de mult, spuneau că nu avem toată putere până nu avem Justiţia. Ei ştiu că acesta este partidul care alături de liberali voiau să captureze Justiţia în 2012, prin suspendarea preşedintelui. Acest PNL, care dintr-o dată a devenit un apărător necondiţionat al Justiţiei, este parte din istoria recentă a luptei impotriva Justiţiei".
El a mai spus că problemele penale ale lui Călin Popescu Tăriceanu şi ale lui Liviu Dragnea sunt o "carte de vizită negativă" pentru SUA.
Băsescu a adăugat: "Semnatarii acestei misive către Departamentul de Stat nu au cum să nu fie o carte de vizită extrem de negativă. Unul condamnat, Dragnea, iar celălalt, când era prim-ministru striga să retragem trupele din Irak. Ce analiză face Departamentul de Stat când e vorba de aceşti doi proeminenţi politicieni. (...) Dragnea şi Tăriceanu şi-au asumat un răspuns în numele Parlamentului. Într-adevăr, ei reprezintă Parlamentul, dar pot să-l reprezinte la defilarea de la 1 decembrie, la recepţia de la Cotroceni, pot să-l reprezinte alături de Daea, să vândă oaia, dar nu pot să reprezinte Plenul celor două Camere fără discutarea documentului şi votarea lui".
Şi procurorul general Augustin Lazăr a menţionat, ieri, că nu există nicio urgenţă pentru a fi modificate legile Justiţiei şi a susţinut că iniţiatorii noului proiect manifestă interes "exclusiv" pentru modificări care să ofere Executivului instrumente de control asupra Justiţiei.
Augustin Lazăr a declarat, într-o intervenţie la RFI: "Nu există nicio urgenţă în a modifica legile Justiţiei într-o procedură de urgenţă, într-o comisie specială a Parlamentului României. Aşa cum se află acum ordinea de drept în România şi modul în care este organizată Justiţia română, nu necesită nicio urgenţă de modificare, fără o dezbatere transparentă şi clară în faţa opiniei publice a acestor legi. (...) Iniţiatorii noului proiect au prezentat interes exclusiv pentru modificări care să ofere instrumente de control Executivului asupra Justiţiei, care este prezentată pretins abuzivă. Maniera de privire a rezultatelor Justiţiei române este diferită. Pe de o parte, cei care privesc obiectiv văd o Justiţie europeană, reformată ca standarde şi ca principii, care are un înalt nivel european de eficacitate în combaterea corupţiei, iar pe de altă parte, cei care fac obiectul activităţii Justiţiei române nu o privesc în această manieră optimistă, iar ei găsesc că este momentul potrivit pentru a se modifica legile Justiţiei în câteva aspecte principale, care să asigure controlul asupra Justiţiei'.
În context, Lazăr a arătat că se impune ca proiectul să fie restituit Ministerului Justiţiei pentru a avea loc o dezbatere transparentă şi pentru a fi făcute studii de impact.
Totodată, procurorul general a subliniat importanţa unui punct de vedere al Comisiei de la Veneţia.
"Este foarte clar. Având în vedere disputa publică existentă în acest domeniu, Comisia de la Veneţia, care are cel mai înalt nivel de expertiză în materie, este obligatoriu să se pronunţe şi să auzim acest punct de vedere neutru", a spus Lazăr.
Acesta a enumerat şi unele dintre cele mai periculoase propuneri de modificare a legilor Justiţiei.
Procurorul general a mai precizat: "Controlul Inspecţiei Judiciare, care să fie luată de la garantul independenţei Justiţiei, care este CSM, şi pusă într-un statut distinct. Apoi, direcţie specializată de cercetare a magistraţilor, ceea ce n-a mai fost niciodată şi ar sugera ideea că în magistratura română ar exista o asemenea criminalitate, încât să impună structuri specializate pentru cercetarea magistraţilor. Este total greşit şi statisticile ne arată că magistraţii care mai comit infracţiuni sunt foarte puţini, spre deosebire, din păcate, de politicieni, despre care nu putem discuta acelaşi lucru. Apoi, înăsprirea condiţiilor răspunderii materiale a magistraţilor. Evident că se doreşte inhibarea magistraţilor, ca nu cumva să mai ia decizii, deci să se gândească de zece ori când iau o decizie şi să nu mai aibă eficacitatea respectivă în combaterea corupţiei. Constatăm mai nou că statutul de magistrat independent al procurorului este vizat în mod special şi se ştie de ce - dacă nu există un procuror independent, evident că nu va fi nici o Justiţie independent".
Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, au dat publicităţii un comunicat în care susţin că "Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul emis în data de 27 noiembrie 2017 de către Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justiţiei".
Tăriceanu şi Dragnea au susţinut: "Dorim să subliniem că, în orice discuţie cu partenerii noştri trebuie să plecăm de la un principiu constituţional fundamental, acelaşi în SUA şi în România, potrivit căruia dezbaterile, deciziile şi voturile din Parlament se desfăşoară în numele suveranităţii poporului şi nu pot face obiectul niciunei forme de presiune. Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care urmăreşte să consolideze independenţa sistemului judiciar şi eliminarea influenţelor politice în funcţionarea justiţiei".
Preşedinţii Camerelor subliniază că Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile de reformă ale justiţiei, pentru că este acelaşi Parlament care: a adoptat Declaraţia privind aniversarea a două decenii de Parteneriat Strategic România - SUA; a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare; a decis participarea forţelor armate ale României în teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Irak precum şi în cadrul cooperării în coaliţia anti-ISIS/DAESH alături de SUA şi alţi aliaţi; a adoptat legile privind achiziţionarea sistemului de apărare antirachetă Patriot.
În declaraţie se precizează: "Exprimăm speranţa că declaraţia Departamentului de Stat al SUA a fost făcută cu bună credinţă, dar nu putem să nu remarcăm că ea nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate, obiective şi cuprinzătoare a faptelor, făcând mai degrabă ecou unor opinii vehiculate în spaţiul public românesc. Natura şi forma Declaraţiei Departamentului de Stat al SUA sunt de neînţeles în contextul în care este greu de imaginat că în Statele Unite ar fi putut avea loc încălcările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti la care asistăm frecvent în România. Este greu de crezut că în SUA un procuror şi-ar permite să prezinte în faţa instanţei de judecată interceptări măsluite sau să şantajeze judecătorul că îi va face dosar penal dacă nu ia o decizie în favoarea sa. Este greu de crezut că într-o democraţie consolidată, cum e cea a SUA, există protocoale de colaborare între serviciile de intelligence şi magistraţi. E probabil de neconceput în sistemul de justiţie american ca reprezentanţii serviciilor secrete să îşi extindă câmpul tactic până în sala de judecată şi să ofere opinii juridice magistraţilor, după care să urmărească dacă aceştia iau decizii în acord cu soluţiile sugerate. Este de asemenea de neimaginat în SUA ca un funcţionar public de rang înalt să refuze a se prezenta în faţa unei comisii parlamentare de anchetă, încălcând astfel decizii clare ale Curţii Constituţionale. Nu în ultimul rând este greu de crezut că în SUA un magistrat care încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului nu are niciun fel de răspundere în faţa legii".
Ei susţin că toate aceste numeroase abuzuri care au avut loc în România reprezintă motivul principal pentru iniţierea dezbaterilor privind reforma justiţiei.
În încheierea comunicatului se arată: "Fiecare amendament adoptat în cadrul Comisiei speciale are scopul de a îndrepta abuzurile şi vulnerabilităţile, precis documentate, din sistemul actual de justiţie. Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziţie Departamentului de Stat al SUA întreaga documentaţie referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susţinute de asociaţiile profesionale ale magistraţilor din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfăşoară în această perioadă".
Departamentul de Stat al SUA a transmis luni seară un comunicat prin care îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că Parlamentul României ia în calcul o legislaţie care ar putea submina lupta anticorupţie şi ar putea afecta independenţa sistemului judiciar şi cere Parlamentului să respingă propunerile care slăbesc statul de drept.
"Statele Unite remarcă cu îngrijorare că Parlamentul României discută o legislaţie care ar putea submina lupta anticorupţie şi ar putea slăbi independenţa sistemului judiciar din România", se arată într-o declaraţie de presă intitulată "România - propuneri care afectează independenţa sistemului judiciar", aparţinând lui Heather Nauert, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Declaraţia consemnează că "legislaţia, care a fost propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele pe care România le-a făcut în ultimii ani pentru a construi instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţa politică".
"Cerem Parlamentului României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei", se arată în finalul declaraţiei.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
