Şefii Electromagnetica i-au spus lui Ponta că nu au încă o idee clară cu impozitul special de 1,5%

Conducerea Electromagnetica Bucureşti (ELMA) i-a spus premierului Victor Ponta că nu are încă o idee clară legată de modul în care "s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale", care ar putea scoate compania de pe piaţa de producere a electricităţii hidro, activitatea devenind nerentabilă.

Problema a fost ridicată în timpul vizitei efectuate, joi, de şeful Guvernului la sediul companiei.

"O chestiune care ne-ar putea scoate din circuit pe ramura asta (domeniul producerii energiei electrice din surse regenerabile, hidro-n.r.) e că încă nu avem o idee clară cum s-ar pune problema privind taxa pe lucrări speciale. Pe orice nu plătim impozit local, restul trebuie impozitat. Aşa a venit la noi. Încă n-au ieşit toate normativele, dar noi aşa o percepem astăzi, la nivelul zilei", i-a spus premierului directorul general al companiei, Eugen Scheuşan, potrivit Mediafax.

El a precizat că nu este doar problema companiei sale, ci şi a celorlaltor societăţi.

Premierul Victor Ponta i-a răspuns că pe 25 mai va fi analizat modul în care este colectată taxa, amintind că de această resursă depinde şi reducerea contribuţiilor sociale la angajator.

"Păi da, că nu e taxă locală. O să vedem, până pe 25 mai, cum se strânge exact, că în funcţie de asta reducem şi noi CAS, nu?" a spus Ponta.

El a adăugat că ştie că această problemă o are şi Hidroelectrica, deoarece s-a întâlnit recent cu administratorul judiciar al acestei companii, Remus Borza.

Joi dimineaţa, înainte să ajungă la Electromagnetica, premierul Ponta a fost întrebat de jurnalişti ce se va întâmpla cu "taxa pe stâlp", deoarece ar trebui să fie încasată pe 25 mai şi nu există norme de aplicare, şi a răspuns: "Cam de vreo 100 de ori v-am zis, vă mai zicem a 101-a oară şi o să mă întrebaţi din nou, şi anume: ne-am întâlnit şi cu mediul de afaceri, toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit. Mai departe, ce să vă spun?".

Managementul Electromagnetica l-a mai informat pe şeful Executivului că cele zece micro-hidrocentrale pe care le au pe râul Suceava pot deveni nerentabile şi din cauza costului ridicat al apei.

"Dacă s-ar putea face ceva cu apa, că e apă sfinţită", a spus directorul, context în care colegii săi au cerut reducerea contribuţiei specifice de apă uzinată de centralele hidroelectrice de mică putere, de la de 1,1 lei/mmc la 0,6 lei/mmc.

"De patru ori a crescut preţul, nu, din 2010? E valabil pentru toată lumea, pentru Hidroelectrica, pentru CEO, toată lumea plăteşte mai mult apa decât orice altceva (...) Trebuie să reducem, ştiu. Dar a fost o sursă de venit în 2010 şi după aia e greu să o dai înapoi", a arătat Ponta.

Referitor la taxa pe lucrări speciale, directorii Electromagnetica au arătat că la producerea energiei electrice prin centrale hidroelectrice de mică putere sunt executate implicit lucrări cu puternic caracter social, precum regularizarea râurilor, protejarea comunităţilor locale împotriva inundaţiilor, protejarea drumurilor locale şi consolidarea acestora, construirea de poduri, lucrări care necesită investiţii masive, şi-au propus ca impozitul de 1,5% pe construcţii să fie aplicat în mod diferenţiat, arătând că, în caz contrar, există centrale hidroelectrice de mică putere, precum ale Electromagnetica, care devin nerentabile si pasibile de a fi închise.

Guvernul a introdus de la începutul anului un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

La sfârşitul lunii aprilie, premierul Ponta a declarat că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale.

Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a precizat că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de un miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI.

La rândul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei.

Impactul bugetar al unei reduceri a CAS cu cinci puncte calculat pentru al doilea semestru din acest an este de 2,6 miliarde lei.