Cu toate că Uniunea Europeană ne-a avertizat cu privire la actele de corupţie la nivel înalt, chiar în ziua publicării raportului de ţară Daniel Morar, şeful Departamentului Naţional Anticorupţie, se afla în SUA la specializare, de parcă i-ar fi lipsit know-how-ul, nu implicarea. Întrebat de oportunitatea deplasării noului şef al procurorilor anticorupţie în Statele Unite în perioada în care se făcea public raportul de monitorizare a României, ministrul Macovei a afirmat că "Daniel Morar a fost invitat personal de Departamentul de Stat".
Totuşi, ieri, în cadrul conferinţei de presă, Monica Macovei s-a declarat nemulţumită de cazurile de mare corupţie instrumentate de Departamentul Naţional Anticorupţie. În urma modificării legislaţiei cu privire la calitatea persoanei şi suma pretinsă drept mită, DNA a fost degrevat de o mulţime de sarcini privind corupţia mică. Astfel, DNA trebuie să se ocupe de reţelele instituţionalizate de corupţie cu implicaţii la nivel înalt şi nu de micile găinării.
Comisia Europeană a acordat cartonaşul roşu României pentru probleme cu privire la cazurile mari de corupţie şi fraudă. Reprezentanţii Comisiei Europene au precizat în Raport: "Corupţia rămîne o problemă serioasă şi larg răspîndită în România. Nu s-a înregistrat o reducere semnificativă a nivelului de percepţie a corupţiei, iar numărul de condamnări rămîne scăzut, mai ales în ceea ce priveşte corupţia la nivel înalt. Cazurile investigate de PNA (n.r. - predecesorul DNA) au privit acte izolate de corupţie şi nu reţele instituţionalizate de corupţie care să implice funcţionari înalţi de la nivel naţional şi local". Potrivit acestora, cauzele identificate sînt: "pasivitatea procurorilor, frecvenţa declinărilor de competenţă în cazuri sensibile, pregătirea profesională şi experienţa procurorilor".