Şeful BT Securities, acuzat de manipularea pieţei de capital

• Rareş Nilaş: Nu există infracţiune conform legii româneşti

Procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Rareş Nilaş, preşedintele BT Securities, pe un om de afaceri din Cluj-Napoca, Gicu Agenor Gânscă, doi brokeri de la BT Securities şi altul de la Target Capital sub acuzaţia de manipulare a pieţei de capital.

Dosarul a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Cluj şi se află pe rolul Curţii de Apel Cluj.

Conform rechizitoriului, Gânscă, administrator al mai multor societăţi, unele dintre ele cu profil de construcţii, este acuzat de manipularea bursei de capital în formă continuată, după ce a cumpărat pe baza unui antecontract de vânzare-cumpărare acţiuni la firma ACI Bistriţa (ACIS), iar ulterior a oficializat tranzacţia pe bursă, pentru a-i da un aspect de legalitate.

Conform procurorilor, Gânscă a fost ajutat de brokeri.

"La ora 13.14 Ana Maria Oprean a introdus un ordin de tranzacţionare în numele lui Ioan Blaga, directorul ACI Bistriţa, pentru vânzarea a 3.663.315 acţiuni la preţul a de 0,1 lei/acţiune. La ora 13.15, acelaşi broker a introdus un alt ordin de tranzacţionare, de data aceasta de cumpărare, în numele omului de afaceri Gicu Gânscă, prin care acesta cumpără cele 3.663.315 de actiuni la acelaţi preţ de 0,1 lei/acţiune (....). Învinuitul Gânscă Gicu Agenor a urmărit şi a reuşit să influenţeze în mod artificial preţul titlului ACIS cu sprijinul numiţilor Rareş Doralin Nilaş, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl şi Horea Ionuţ Boboş", se arată în rechizitoriu.

Dosarul a fost disjuns din cel în care preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, a fost trimis în judecată tot pentru săvârşirea infracţiunilor de manipulare a pieţei de capital.

Rareş Nilaş consideră că acuzaţiile de manipulare a bursei, pentru care a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, nu sunt fundamentate: "Abuzul de piaţă, conform Legii 297/2004 (a pieţei de capital - n.r.), se aplică numai pentru o piaţă reglementată, nu şi în cazul Rasdaq, pentru că aceasta nu a fost calificată ca piaţă reglementată. Elementul probator este raportarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în jurnalul oficial al Comisiei Europene în care se spune că în România există pieţe reglementate spot (la vedere -n.r.) la BVB, respectiv de derivate, atât la BVB şi la Sibiu. Nicăieri nu apare Rasdaq, ceea ce înseamnă că nici CNVM nu consideră Rasdaq o piaţă reglementată".