Preşedintele Bundesbank, banca centrală germană, Jens Weidmann, s-a gândit la demisie, din cauza planului Băncii Centrale Europene (BCE) de reluare a achiziţiilor de obligaţiuni suverane, care a tensionat relaţiile dintre aceste instituţii, potrivit publicaţiei germane Bild citate de Bloomberg. Reprezentanţii Bundesbank au refuzat să comenteze informaţia.
"Weidmann şi-a exprimat punctul de vedere într-un interviu acordat Der Spiegel", a declarat un purtător de cuvânt al Bundesbank, Michael Best.
Potrivit unor surse citate de Bild, Weidmann a luat în considerare demisia din cauza planului BCE pentru o nouă rundă de achiziţii de obligaţiuni suverane şi a discutat această posibilitate cu membrii board-ului Bundesbank.
Weidmann, singurul membru din consiliul guvernatorilor BCE care se opune planului, a decis să rămână în funcţie pentru a-şi apăra poziţia la viitoarea şedinţă de politică monetară, de săptămâna aceasta.
Bundesbank a devenit tot mai izolată, pe măsură ce BCE a avansat tot mai mult pe un teritioriu nemarcat al politicii sale, pentru combaterea crizei datoriilor.
Fostul şef al Bundesbank, Axel Weber, a demisionat în aprilie anul trecut parţial din cauza opoziţiei sale faţă de primul program al BCE de achiziţie de obligaţiuni suverane.
Economistul şef al BCE, Juergen Stark, care anterior a fost şi vicepreşedinte al Bundesbank, a demisionat la sfârşitul lui 2011 pentru a protesta faţă de aceste achiziţii care, în opinia sa, încalcă linia dintre politica monetară şi cea fiscală.
Guvernul german i-a cerut lui Weidmann să rămână în funcţie, a relatat Bild, citat de Mediafax.
Weidmann a declarat pentru Der Spiegel că un nou val de achiziţii de obligaţiuni de către BCE ar putea creşte dependenţa guvernelor de acest tip de finanţate şi nu va rezolva criza datoriilor.
Preşedintele BCE Mario Draghi a reacţionat cu un articol în Die Zeit, în care a afirmat că îndeplinirea mandatului băncii centrale necesită uneori măsuri neconvenţionale.
Planul anunţat de Draghi la începutul lunii august constă în cumpărarea de obligaţiuni pe piaţa secundară, în vederea reducerii randamentelor ţărilor care cer fondului european de salvare să le cumpere obligaţiunile pe piaţa primară.