SEMESTRUL AL DOILEA FINANCIAR Bâlbâieli în energie: preţurile au năucit Guvernul

Seceta din sezonul estival a accentuat problemele cauzate de inflaţie şi de creşterea preţurilor din energie, în a doua jumătate a anului trecut, şi de aceea autorităţile centrale au fost nevoite să ia o nouă serie de măsuri menite să protejeze cetăţenii de creşterea galopantă a preţurilor alimentelor, energiei electrice, gazelor naturale şi carburanţilor.

Pe lângă aceste probleme, cetăţenii s-au confruntat în continuare cu o creştere a ROBOR, iar Banca Naţională a României (BNR) a fost nevoită, din cauza inflaţiei galopante, să opereze două majorări - în iulie şi octombrie - ale ratei dobânzii de referinţă.

În acest timp, Guvernul a trebuit să monitorizeze atent îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prin prisma depunerii, în luna decembrie, a celei de-a doua cereri de plată, după ce prima cerere a fost aprobată de Comisia Europeană la finalul lunii septembrie.

Pe parcursul lunilor de toamnă, Cabinetul Ciucă a fost supus verificărilor mai multor echipe trimise de Comisia Europeană şi de Olanda cu privire la implementarea aquis-ului Schengen la toate frontierele ţării noastre, examene pe care Executivul le-a trecut cu bine şi a sperat, până în ultima secundă a şedinţei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, că ţara noastră va fi admisă în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor. Din păcate, ultima lună din an nu ne-a adus o veste bună cu privire la acest obiectiv naţional, guvernul de la Viena blocând aderarea României şi Bulgariei, dar am avut parte de un buget adoptat la timp pentru anul 2023, bazat pe o mică creştere economică şi care include o majorare a salariului minim pe economie.

În al doilea semestru financiar am mai remarcat bâlbele coaliţiei de guvernare cu privire la implementarea plafonării preţurilor din energie, dar şi cu privire la implementarea unor directive europene, cum ar fi aceea prin care Cabinetul Ciucă a introdus aşa-numita "taxă pe soare" - taxarea prosumatorilor -, începând cu anul 2026.

• 7,97% - ROBOR la 3 luni, în prima lună a semestrului al doilea

Semestrul al doilea al anului trecut a debutat sub auspicii sumbre. Printre altele, cetăţenii au fost nevoiţi să suporte creşterea ratelor la creditele bancare, după ce indicele ROBOR a atins cote alarmante la finalul lunii iulie (în 29 iulie, Banca Naţională a României consemna următoarele valori: 7% - ROBOR la 1 lună, 7,97% - ROBOR la 3 luni şi 8,08% - ROBOR la 6 luni), după ce, în 6 iulie, pentru ţinerea sub control a inflaţiei, Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a decis majorarea dobânzii de referinţă cu un punct procentual, de la 3,75% la 4,75%.

În ceea ce priveşte seceta, situaţia parţială înregistrată în 31 iulie de funcţionarii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale arăta că au fost afectate culturile agricole de pe 163.026 hectare din 24 de judeţe. Pentru a veni în sprijinul fermierilor, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a solicitat Comisiei Europene ca ţara noastră să primească avansul din subvenţiile la hectar într-un procent mai mare de 50%. Mai mult, Petre Daea a iniţiat un proiect de act normativ, care a fost aprobat de guvern, prin care s-a instituit programul "De trei ori subvenţia", ce a permis fermierilor să ia de la bănci credite de trei ori mai mari decât subvenţia pe care o primesc anual de la Uniunea Europeană, cu 80% garanţie de stat, prin Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Tot din cauza secetei, în luna iulie 779 de localităţi din ţară primeau apă restricţionat, potrivit datelor oferite de Administraţia Naţională "Apele Române", cele mai afectate judeţe fiind Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

Şi, ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, la jumătatea lunii iulie, guvernul Ciucă a decis modificarea Codului Fiscal prin înlăturarea mai multor excepţii, printre care se numără şi impozitarea parţială a contractelor de muncă part-time, dar şi prin majorarea unor accize, a unor taxe şi impozite, noua arhitectură fiscală fiind contestată de majoritatea companiilor din mediul privat de afaceri, precum şi de structurile asociative din administraţia publică locală. Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a susţinut că o conformare voluntară crescută, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, ar trebui să ne ducă la venituri bugetare de 31-32% din Produsul Intern Brut.

Această creştere a veniturilor bugetare este necesară, deoarece ţara noastră are venituri fiscale de circa 27% din PIB şi cheltuieli bugetare de 40% din PIB, a spus Adrian Câciu.

Luna iulie a mai consemnat şi revenirea Covid 19 în ţara noastră, mai precis valul al şaselea, vârful infectărilor fiind consemnat în 26 iulie, când au fost înregistrate 12.353 de cazuri în 24 de ore, fără însă ca autorităţile centrale să ia vreo măsură restrictivă pentru reducerea răspândirii noilor tulpini ale Sars-Cov 2.

• Prima rectificare bugetară a adus 2,5 miliarde lei pentru facturile compensate la energie

Ultima lună de vară a debutat cu majorarea, în 8 august, de către Banca Naţională a României, a dobânzii de referinţă, care a atins o nouă culme, 5,5% pe an, şi cu rectificarea bugetară adoptată de Guvern. Deşi majoritatea ministerelor şi-au văzut mărite alocările bugetare, Ministerul Energiei s-a trezit că, în loc de 31 miliarde lei - atât cât solicitase -, Ministerul Finanţelor i-a aprobat o mărire de doar 2,5 miliarde lei, sumă care nu acoperea până la finalul lunii decembrie 2022 compensarea şi plafonarea preţurilor din energie prevăzută de OUG 27/2022. În aceste condiţii, s-au intensificat discuţiile în rândul coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR privind necesitatea modificării OUG 27, mai ales că preţul energiei electrice în piaţa liberă, în special în Piaţa pentru Ziua Următoare, a atins niveluri imposibil de suportat de către consumatorii casnici (2500 lei MW sau chiar 2900 lei MW în ultimele zile ale lunii august). Discuţiile s-au concretizat într-un proiect normativ finalizat la 31 august şi aprobat în 1 septembrie, prin care s-a stabilit şi supraimpozitarea veniturilor pe întregul lanţ din energie.

Seceta a continuat să creeze probleme mari în plan agricol. Astfel, în 31 august suprafaţa afectată se ridica la 462.059 hectare în 36 de judeţe. Singurele raze de speranţă în economia naţională în cursul lunii august au fost demararea programelor Start-up Nation 2022 şi Femeia Antreprenor 2022, care urmau să aducă o nouă infuzie de capital în mediul privat autohton, infuzie menită să dezvolte economia naţională.

La acestea s-au adăugat măsurile anunţate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin care mediul de afaceri autohton urma să fie finanţat cu 1,5 miliarde euro, fonduri alocate din perioada de programare 2014-2020(+3) în special pentru industria agro-alimentară şi pentru domeniul construcţiilor.

Mai mult, în şedinţa din 28 august, Guvernul a aprobat majorarea cu peste 10 miliarde lei a plafonului total al garanţiilor care urmau să fie acordate în cadrul Programului IMM Invest Plus. Astfel, plafonul total al garanţiilor a crescut de la 7,5 miliarde lei la 17,75 miliarde lei, iar numărul beneficiarilor de la 10.704, la 24.786 companii.

Pentru luna august, mai consemnăm faptul că Guvernul a aprobat, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, proiectele de modificare a legilor justiţiei, obiectiv solicitat de Comisia Europeană în ultimele rapoarte MCV şi în rapoartele Greco şi Opiniile Comisiei de la Veneţia. Proiectele de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizării judiciare şi organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii au fost aprobate de Executiv în şedinţa din 24 august şi au fost trimise Parlamentului, adoptarea lor constituind şi una dintre ţintele reformei judiciare trecute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De menţionat este faptul că, pentru prima dată, cele trei proiecte legislative au avut aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

• Septembrie ne-a adus aprobarea primei cereri de plată din PNRR

Deşi capul de afiş pe plan global a fost ţinut în prima lună de toamnă de decesul Reginei Elisabeta a II-a, funeraliile grandioase care au avut loc la Londra şi urcarea pe tronul Marii Britanii a regelui Charles al III-lea, pe plan intern principala realizarea a constituit-o aprobarea de către Comisia Europeană a primei cereri de plată din Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare. Prin aprobarea plăţii către ţara noastră a 2,6 miliarde euro, Comisia recunoştea practic că primul set de ţinte şi jaloane a fost îndeplinit întocmai de către autorităţile centrale de la Bucureşti.

Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi, implicit, a preţului energiei electrice, au continuat să fie principala problemă la nivel european, dar şi la nivel intern. Pentru a domoli temerile consumatorilor casnici şi neliniştile antreprenorilor, înainte ca oficialii de la Bruxelles să ia decizia plafonării preţului gazelor din Federaţia Rusă, guvernul Ciucă a aprobat, în prima zi a lunii septembrie, o ordonanţă de urgenţă ce modifică OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. Prin actul normativ, schema de protejare a populaţiei şi a mediului economic a fost extinsă până la 31 august 2023 şi au fost stabilite mai multe plafoane de consum, care ulterior aveau să fie modificate de Parlament, la finalul lunii noiembrie. Conform premierului Nicolae Ciucă, 98% dintre gospodării urmau să beneficieze prevederile noii ordonanţe de urgenţă privind plafonarea şi compensarea preţurilor din energie, act normativ menit să reducă şi specula existentă în piaţă.

Preţurile din energie constituiau şi principala cauză a creşterii ratei inflaţiei. Institutul Naţional de Statistică arăta, în 12 septembrie, că Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut peste aşteptări, fiind înregistrată pentru luna august 2022 o rată anuală de 15,3%. În acest context, preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea până la 18,2%, iar preţurile serviciilor şi-au menţinut creşterea anuală la 8,3%. Cea mai mare creştere, de 70,6%, a fost consemnată la preţul gazelor naturale, în timp ce preţul energiei termice a crescut cu 23%. În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din luna august 2022 a scăzut cu 52,3% sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

Septembrie a mai consemnat adeverirea prognozelor sumbre privind recoltele agricole de anul trecut, din cauza secetei din timpul verii. Astfel, conform datelor prezentate la 30 septembrie de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, erau afectate de secetă peste 760.000 hectare în 38 de judeţe, aproape 65% din această suprafaţă reprezentând culturi de primăvară - porumb, floarea soarelui, soia şi plante furajere.

Pentru luna septembrie mai menţionăm cutremurul provocat în transportul aerian de persoane de decizia companiei Blue Air de a-şi anula toate cursele de pasageri, decizie luată în 6 septembrie 2022. Motivul invocat de compania de transport aerian a fost blocarea conturilor sale de către Agenţia Fondului de Mediu pentru un debit de 28 milioane lei, dar şi după deblocarea conturilor cursele aeriene nu au fost reluate. Din fericire, Guvernul a luat decizia ca pasagerii români aflaţi pe aeroporturile europene să fie repatriaţi prin intermediul unor curse speciale efectuate de compania Tarom.

Conform informaţiilor prezentate de vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, pe lângă datoriile către diferite autorităţi ale statului, Blue Air mai trebuie să returneze bugetului de stat un ajutor de 300 milioane lei (62 milioane euro) primit în anul 2020, prin intermediul Eximbank.

• Inflaţia de 15,9% aduce o nouă majorare a dobânzii de referinţă

Luna octombrie a consemnat o nouă majorare a dobânzii de referinţă, din cauza adâncirii inflaţiei prin prisma problemelor din energie şi a efectelor războiului declanşat ilegal de Federaţia Rusă în Ucraina.

Astfel, în 5 octombrie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis majorarea dobânzii de referinţă cu 0,75 puncte procentuale, de la 5,5% la 6,25% pe an, ceea ce a avut impact şi asupra indicilor Robor şi IRCC. Decizia BNR a anticipat-o pe aceea a Băncii Centrale Europene, care în 27 octombrie a decis şi ea creşterea ratei dobânzii cu 0,75 puncte procentuale. Noua rată a dobânzii de referinţă stabilită de BNR avea menirea de a încetini creşterea inflaţiei, care, la finalul lunii septembrie ajunsese la 15,9% faţă de septembrie 2021, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică în 12 octombrie.

În 5 octombrie, Cabinetul Ciucă, în contextul crizei provocate de creşterile preţurilor din energie, şi-a amintit de faptul că foarte mulţi cetăţeni nu se încălzesc în timpul iernii cu ajutorul gazelor naturale şi nici al surselor de încălzire bazate pe electricitate, ci cu sobele sau centralele cu lemne de foc, şi a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a plafonat preţul acestora la 400 lei metrul cub, deoarece în unele zone ale ţării preţul unui metru cub atinsese chiar 700 lei. Prin acelaşi act normativ au fost plafonate la 1.500 de lei/tonă preţul brichetelor din lemn şi la 2.000 de lei/tonă preţul peleţilor.

Deşi problemele din energie au fost cauzate de-a lungul anului şi de modul greoi de acţiune al autorităţii de reglementare, coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis în 19 octombrie prelungirea cu încă şase luni a mandatelor a patru membri din Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Printre cei patru membri ale căror mandate au fost prelungite, se numără Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE şi vicepreşedintele Nagy-Bege Zoltan, care au fost criticaţi de majoritatea clasei politice în contextul creşterii exponenţiale a preţurilor din energie şi a haosului creat de implementarea de către furnizorii din energie a plafonării şi compensării decise de Guvern.

Un subiect important aflat pe agenda politică a lunii octombrie a fost aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, după ce în 18 octombrie Parlamentul European a adoptat, pentru a patra oară în ultimii 11 ani, o rezoluţie prin care solicită Consiliului UE să aprobe intrarea României şi Bulgariei în spaţiul respectiv, deoarece îndeplinesc toate criteriile tehnice prevăzute de aquis-ul comunitar. Cu toate acestea, cu şase zile înainte de votul din Legislativul UE, premierul olandez Mark Rutte afirma, la finalul vizitei oficiale efectuate în ţara noastră în 12 octombrie că autorităţile de la Bucureşti mai au probleme privind combaterea corupţiei şi implementarea recomandărilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, iar câteva zile mai târziu, în 20 octombrie, Parlamentul Ţărilor de Jos adopta la limită o rezoluţie prin care solicită guvernului olandez să nu fie de acord cu aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până când nu va fi sigur că statele respective îndeplinesc toate criteriile cerute. Unul dintre criterii, care se referea la modificarea legilor justiţiei, a fost îndeplinit în cursul lunii octombrie, când Parlamentul a adoptat pachetul legislativ privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legea de organizare judecătorească şi legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

În contextul unor ameninţări lansate de Federaţia Rusă la adresa statelor care sprijină Ucraina, menţionăm că, în 12 octombrie, ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a anunţat că Franţa a decis trimiterea în România, la baza militară de la Cincu, a 20 de blindate de luptă şi 12 tancuri Leclerc, trimiterea care s-a finalizat la începutul lunii noiembrie, în ciuda demisiei lui Vasile Dîncu, din funcţia de ministru al Apărării Naţionale, chiar înainte de Ziua Armatei (25 octombrie).

• Inflaţia, greu de domolit în ciuda unei noi majorări a dobânzii de referinţă

Luna noiembrie sau finalul toamnei calendaristice ne-a găsit cu o nouă prognoză a Băncii Naţionale, care arăta că rata inflaţiei va atinge 16,3% la finalul anul 2022, fapt pentru care banca centrală a mărit, în 7 noiembrie, dobânda de referinţă la 6,75%, cu speranţa ca la mijlocul anului 2023 să asistăm la o reducere a ritmului de creştere a preţurilor.

Principala cauză de alimentare a inflaţiei a rămas în continuare criza din energie, unde preţurile gazelor naturale şi electricităţii, precum şi cele din domeniul carburanţilor, s-au păstrat ridicate în piaţa liberă, în ciuda măsurilor luate de Guvern, fapt care a dus la creşterea preţurilor din sectoarele produselor alimentare şi serviciilor.

În aceste condiţii, deoarece autorităţile publice centrale şi administraţiile locale s-au descurcat din ce în ce mai greu cu acoperirea cheltuielilor bugetare, la mijlocul lunii noiembrie, coaliţia guvernamentală PSD-PNL- UDMR a operat a doua rectificare bugetară pozitivă din acest an, ţinând cont de faptul că veniturile bugetului general consolidat au însumat, în primele zece luni ale anului 2022, peste 331 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în primele zece luni ale anului trecut.

Pentru a proteja consumatorii casnici şi industriali, Parlamentul a modificat OUG 119/2022, stabilind noi praguri de consum pentru plafonarea preţurilor şi un preţ maxim de 1,3 lei/Kwh la electricitate până în 31 martie 2025. În ceea ce priveşte preţul maxim la gaze naturale, noua lege prevede că acesta este de 0,37 lei/Kwh în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2025. Preţurile plafonate se aplică pentru un singur loc de consum al fiecărui client al companiei furnizoare.

Noua lege mai prevede că, începând cu 1 septembrie 2022 şi până la 31 martie 2025, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică sau gaze naturale pe piaţa angro, precum şi partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică plătesc o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică.

În 11 noiembrie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care introduce un mecanism de achiziţie centralizată de energie electrică, menit să limiteze veniturile obţinute de producătorii de energie electrică. Achizitor unic este stabilit Operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale "OPCOM" S.A., iar preţul de vânzare va fi de 450 lei/MWh.

Ultima lună de toamnă ne-a adus rapoarte favorabile din partea Comisiei Europene şi a statelor membre ale UE privind îndeplinirea condiţiilor de acceptare a ţării noastre în Spaţiul Schengen. La acest lucru a contribuit şi raportul prin care Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV în cazul României, prin prisma adoptării şi promulgării noilor legi ale Justiţiei, care aşează lucrurile într-o direcţie bună, aşa cum se arată şi în Opinia emisă de membrii Comisiei de la Veneţia la începutul lunii noiembrie 2022.

• Fără acces liber în spaţiul Schengen, dar cu buget pentru 2023

Când toată lumea se pregătea de sărbătorile din luna decembrie şi când politicienii de la Bucureşti sperau într-un cadou frumos de final de an, Austria, prin cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner, a refuzat la Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen - zonă de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor. Motivul celor doi politicieni de la Viena ar fi faptul că ţara noastră ar face parte dintr-o aşa numită rută balcanică a migranţilor. Decizia Austriei a iscat nemulţumirea oficialilor Parlamentului European, Comisiei Europene, dar şi a politicienilor de la Bucureşti. Cu toate acestea, atât Klaus Iohannis, cât şi liderii coaliţiei de guvernare - Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor - au reafirmat că aderarea la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru ei şi că doresc ca acest lucru să aibă loc în cursul anului 2023 fără nicio condiţionalitate la adresa ţării noastre.

Pe plan intern, Guvernul a continuat bâjbâielile în privinţa plafonării preţurilor din energie pentru consumatorii casnici, prin introducerea şi apoi eliminarea obligativităţii depunerii declaraţiei pe proprie răspundere pentru anumite categorii de persoane. Ca şi cum această situaţie nu ar fi fost de ajuns, transpunerea directivei europene în domeniul energiei s-a făcut integral, inclusiv cu prevederea privind posibilitatea introducerii la un moment dat a unei taxări a prosumatorilor - aşa numită taxă pe soare - care a iscat vii dezbateri în mediul de afaceri şi în clasa politică pe parcursul lunii trecute.

Singura rază de lumină în domeniul energiei se pare că a venit din est, Azerbaidjanul şi Georgia fiind de acord să construiască împreună cu România şi Ungaria un cablu submarin în Marea Neagră pentru transportarea energiei din surse regenerabile, fiind semnat chiar un document în acest sens între premierii celor patru state, eveniment care a avut loc luna trecută la Bucureşti, în prezenţa Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi a preşedintelul Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte macroeconomia, deşi Institutul Naţional de Statistică a anunţat că rata inflaţiei a atins 16,8% în primele 11 luni ale anului trecut, Guvernul a reuşit să încropească bugetul de stat pentru anul 2023, care a primit votul pozitiv al plenului Parlamentului în şedinţa din 15 decembrie. Potrivit actului normativ, Produsul Intern Brut (PIB) în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an. Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB. Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023, din care cheltuielile bugetare reprezintă 39,17% din PIB, în timp ce cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB.