Deşi nivelul de îndatorare în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din ţara noastră a crescut uşor în ultima perioadă, ceea ce arată o "evoluţie ordonată", numărul celor care apelează la creditare s-a redus puternic, a arătat Ion Drăgulin, directorul Departamentului de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). "A avut loc o concentrare a debitorilor, 500 de IMM-uri fiind, în prezent, responsabile pentru 33% din totalul datoriei bancare care există la nivelul acestui sector", a declarat domnia sa, cu ocazia seminarului Asociaţiei Europene de Garantare Mutuală (AECM) despre provocările pentru schemele de garantare.
Deşi sistemul bancar din ţara noastră s-a descurcat "onorabil" în condiţiile unui mediu extrem de nefavorabil şi cu perspective negative, calitatea activelor corespunzătoare creditării IMM-urilor rămâne o provocare pentru administrarea riscurilor, a subliniat Ion Drăgulin. Per ansamblu, companiile mici şi mijlocii având colateral din partea fondurilor de garantare a creditelor îşi onorează serviciul datoriei la creditele contractate mai bine decât o fac cele care furnizează colateral imobiliar, a precizat directorul Departamentului de Stabilitate Financiară din cadrul BNR. Acest lucru ar trebui să încurajeze firmele să apeleze la serviciile acestor instituţii, consideră domnia sa. "Trebuie avută în vedere şi valorificarea colateralului imobiliar, în comparaţie cu utilizarea de colateral din partea unui fond de garantare", a mai adăugat Ion Drăgulin.
Domnia sa ne-a declarat că activitatea fondurilor de garantare a creditelor a crescut în ultimii ani, inclusiv în perioada de contracţie economică, fiind susţinută în special de programul "Prima Casă" şi de încurajarea creditării în sectorul agricol. Comparativ cu stocul de credite din sectorul bancar, segmentul celor garantate de fondurile de garantare a creditelor este scăzut. Prin urmare, impactul acestor fonduri, în sensul diminuării riscului de credit din sectorul bancar, este limitat, ne-a precizat directorul Departamentului de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.
"Efectul de pârghie (calculat ca raport între volumul angajamentelor de garanţie acordate şi capitalul deţinut) din sectorul fondurilor de garantare a creditelor este redus şi nu indică risc semnificativ de insolvenţă, fondurile având o capitalizare adecvată. Accelerarea activităţii fondurilor de garantare a creditelor în perioada 2009 - 2010 a crescut presiunea pe capitalul respectivelor fonduri, însă acestea au beneficiat de infuzii de capital, în special în anul 2011", a adăugat Ion Drăgulin.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii FNGCIMM, este cel mai mare fond de garantare a creditelor din România, cu o cotă de piaţă de aproximativ 70% şi a înregistrat un nivel al efectului de pârghie de 7 la finalul primul trimestru al anului, ne-a arătat domnia sa. Valoarea este redusă şi indică o capitalizare adecvată a fondului, în condiţiile în care o parte importantă din garanţii au fost acordate prin programul Prima Casă, iar rata creditelor neperformante acordate prin acest program este foarte scăzută, potrivit directorului Departamentului de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.