Semnal de alarmă: Cel mai mare aisberg din lume a pierdut un fragment masiv

Pentru prima dată, un fragment masiv, aproape cât suprafaţa Parisului, s-a desprins din cel mai mare aisberg din lume, A23a, potrivit imaginilor satelitare analizate de experţi. Fenomenul marchează o nouă etapă în deriva aisbergului, care este monitorizat atent de comunitatea ştiinţifică internaţională.

• O desprindere fără precedent

A23a, un aisberg cu o lungime de 80 km şi o suprafaţă de 3.360 km², s-a separat de Antarctica în 1986. Timp de decenii, a rămas blocat în Marea Weddell, însă începând din decembrie a început să se deplaseze spre insula britanică Georgia de Sud, fiind purtat de curenţii oceanici. Până acum, structura sa a rămas în mare parte intactă, însă noile observaţii indică o schimbare semnificativă. Imaginile din satelit, confirmate de specialişti, arată că un fragment de aproximativ 19 km lungime şi 6 km lăţime, cu o suprafaţă de 79 km², s-a desprins recent. "Aceasta este fără nicio îndoială prima bucată semnificativă a aisbergului care a apărut până în prezent", a declarat Andrew Meijers, oceanograf la British Antarctic Survey.

• Structură fragilizată

Specialiştii subliniază că aisbergurile sunt traversate de numeroase fracturi interne, iar A23a, deşi a pierdut anterior bucăţi mai mici, a reuşit să reziste surprinzător de bine. Cu toate acestea, desprinderea actuală poate fi un semnal că structura sa începe să cedeze.

"Este dificil de prezis dacă acest proces va continua într-o manieră accelerată sau dacă aisbergul va rămâne relativ stabil", a explicat Meijers. În trecut, alte aisberguri gigantice s-au prăbuşit rapid odată ce au început să piardă fragmente mari, însă dinamica acestui fenomen rămâne imprevizibilă.

• Impactul asupra ecosistemului

Un aspect important al acestui fenomen este efectul pe care aisbergul îl poate avea asupra faunei marine. Georgia de Sud este o zonă crucială de hrănire pentru pinguini şi lei de mare, iar un aisberg masiv în derivă poate reprezenta o barieră în calea acestor animale, îngreunându-le accesul la hrană. Cu toate acestea, dacă A23a va continua să se fragmenteze, impactul asupra ecosistemului ar putea fi mai redus. "Blocurile mai mici de gheaţă ar permite faunei să se deplaseze mai uşor, diminuând pericolul pentru animale", a precizat Meijers. În continuare, traiectoria aisbergului va fi influenţată de curenţii oceanici, iar cercetătorii vor monitoriza îndeaproape evoluţia acestuia. Soledad Tiranti, glaciolog aflat la bordul navei argentiniene de spărgător de gheaţă ARA Almirante Irízar, confirmă că A23a îşi va continua probabil drumul spre nord, dar viitorul său rămâne incert. Această desprindere marchează un moment crucial în evoluţia celui mai mare aisberg din lume, ridicând întrebări importante despre dinamica gheţarilor şi impactul schimbărilor climatice asupra regiunii antarctice.