Senatorii au admis efectuarea unui control post-privatizare la "Petrom"

Conducerea Senatului a admis ieri cererea a 25 de senatori de la toate formaţiunile parlamentare de efectuare a unui control post-privatizare la SC Petrom SA. "Având în vedere faptul că până în momentul de faţă nu s-a făcut niciun control post-privatizare la SC Petrom SA şi din cauza faptului că Parlamentul României nu a cunos­cut condiţiile contractului de privatizare al SC Petrom SA, deşi a fost legiferat prin Legea nr. 555/2004, solicităm Biroului Permanent al Senatului şi plenului Senatului demararea unui control post-privatizare al SC Petrom SA", se arată în solicitarea senatorilor. "Nu ştiu dacă sunt suspiciuni sau nu, dar atâta timp cât un grup atât de important de parlamentari solicită acest control, Biroul Permanent a considerat că sunt argumente suficiente pentru efectuarea acestui control", a spus la rândul său chestorul Senatului, Ioan Chelaru, la finalul Biroului Permanent.

Decizia senatului vine cu o zi înaintea discutării, de către comisarii europeni, a implicării Guvernului României în procesul decizional la nivelul Consiliului de Administraţie al Petrom, după preluarea pachetului majoritar de acţiuni al societăţii de către grupul austriac OMV, la care este de aşteptat să fie lansată procedura de infringement în privinţa României. Comisarii europeni susţin că Guvernul dispune, contrar Tratatului European, de o acţiune de aur, care îi permite să controleze deciziile Consiliului de Administraţie Petrom, chiar dacă este acţionar minoritar.

Procedura începe prin trimiterea unei scrisori către autorităţile române, care au apoi două luni pentru a răspunde. Dacă răspunsul părţii române nu e satisfăcător, Comisia continuă procedura cu o nouă scrisoare. După alte două luni, dacă Guvernul nu a remediat situaţia, începe procedura în faţa Curţii de la Luxemburg.

Contractul de privatizare a Petrom a fost semnat pe 23 iulie 2004 între MEC şi OMV, aus­triecii plătind aproape1,5 miliarde de euro pentru a de­ţine 51% din compania ro­mâ­neas­că de petrol. Din această sumă, doar circa 669 milioa­ne euro au intrat în conturile statului român în schimbul a 33,34% din acţiuni, restul fiind alocat unei majorări de capital care avea să urce procentul deţinut de OMV la 51%.

Clauzele contractului, considerate dezavantajoase pentru statul român, dar şi preţul de vânzare au generat critici vehemente din partea preşedintelui Traian Băsescu, analize în CSAT şi motiv pentru obligarea instituţiilor, prin lege, la desecretizarea contractelor de privatizare. Până acum însă s-a discutat mai mult despre efectele privatizării societăţii care au determinat scumpiri consistente fie la carburanţi, fie la gaze şi nu mai puţin despre responsabilii care au perfectat această tranzacţie.

Cele mai controversate clauze din contractul de privatizare sunt cele legate de redevenţa pe care Petrom-OMV o achită statului român pentru exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze, de imposibilitatea statului român de a modifica impozitele şi taxele percepte companiei timp de zece ani, dar şi de durata concesiunii zăcămintelor care poate fi prelungită până la epuizarea resurselor.

În doar şase luni de la semnarea contractului, la sfârşitul anului 2004, Petrom a raportat pentru prima dată pierderi nete de 973,7 milioane lei, la o cifră de afaceri de 8,687 miliarde lei. Potrivit raportului anual al Petrom pentru anul 2004, citat de NewsIn, această pierdere reprezintă circa 246 milioane euro. Rezultatul negativ a fost justificat prin evaluarea corectă şi înregistrarea efectelor datoriilor de mediu în valoare de 72 milioane euro şi a celor cu litigiile în valoare de 21 milioane euro. De asemenea, s-au constituit provizioane pentru active curente în valoare de 90 milioane euro. În plus, potrivit noului acţionar majoritar, compania a înregistrat pierderile rezultate din lipsă de stocuri păstrate la terţi, inclusiv acciză şi TVA în valoare de 30 milioane euro.

Desecretizarea contractelor de privatizare a fost decisă în CSAT în noiembrie anului trecut. Preşedintele Băsescu explica atunci că CSATa ajuns să analizeze contractele de privatizare din energie, deşi "nu e treaba lui", pentru că guvernul nu pare preocupat de politica energetică a ţării, probabil "mânat la inacţiune" de interese foarte mari.

În privinţa Petrom, Băsescu a spus că riscul este acela de a nu şti cine este de fapt acţionarul majoritar. El a spus că a pus această întrebare şi în CSAT, dar nimeni din cei care au participat la privatizare nu a fost în stare să dea un răspuns.

"O să vă spun că, în acest moment, statul austriac deţine puţin peste 30%, un grup de investiţii din Orientul Mijlociu deţine peste 17%. Cert este că 51% din acţiunile OMV sunt cotate pe bursele din SUA, Londra şi cea aus­triacă. Cine, când, cum va deţine pachetul de 51% din acţiuni nu ştim pentru că sunt pe bursă", a explicat pre­şedintele.

Aceasta este cea de-a doua asemenea procedură lansată împotriva României, după cea legată de taxa de primă înmatriculare.