Senatorii au aprobat, ieri, cererea de reexaminare transmisă Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu privind legea care stabileşte măsuri de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan. Noua formă a legii prevede că dispoziţiile acesteia se vor aplica inclusiv societăţilor comerciale. Documentul menţionează că prevederile se aplică "cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al UE sau şi statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), precum şi apatrizilor cu domiciliul în România, într-un stat membru al UE sau într-un stat care este parte la ASEE, precum şi persoanelor juridice având naţionalitatea română, respectiv a unui stat membru UE sau ASEE. Cetăţenii şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru UE sau statelor parte la ASEE pot achiziţiona teren agricol în România în condiţii de reciprocitate".
De asemenea, s-a aprobat completarea legii cu un amendament prin care este eliminat articolul care făcea referire la înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare (AARPF). Totodată, a fost admis şi amendamentul operat articolului 3, potrivit căruia terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior (faţă de 20 km, cum prevedea legea iniţial), precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale, pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale. Acest aviz, potrivit modificării, poate fi eliberat numai în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale. În cazul existenţei unor situri arheologice, va fi necesar avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia.
Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, salută renunţarea la AARPF, însă consideră că arendaşii străini nu ar trebui să aibă drept de preemţiune. "Legea priveşte pământul românesc, deci arendaşii străini nu ar trebui să aibă drept de preemţiune", ne-a spus domnia sa. Preşedintele Traian Băsescu îşi motiva cererea de reexaminare, arătând că este necesar că legea să fie aplicabilă persoanelor juridice, care au naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene şi, implicit, Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), agenţie care ar fi urmat să fie preluată de către Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare odată ce aceasta va fi înfiinţată.
Referitor la articolele privitoare la înfiinţarea AARPF şi la preluarea de către aceasta a atribuţiilor Agenţiei Domeniilor Statului, Traian Băsescu preciza că, potrivit legii nr. 268/2001, ADS exercită în numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului privat al statului, dar îndeplineşte şi atribuţii cu privire la verificarea exercitării dreptului de preempţiune, cât şi a condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător.
Deşi AARPF nu va mai fi înfiinţată, totuşi ADS va trece în subordinea Guvernului, urmând să fie însă coordonată tehnic de ministrul Agriculturii. În acelaşi timp, MADR va centraliza datele şi dosarele, asumând practic o parte din rolul de monitorizarea pe care ar fi trebuit să îl îndeplinească AARPF.
Senatorii au votat raportul de admitere a cererii de reexaminare şi a legii completate, întocmit de către Comisia pentru agricultură a Senatului, cu 104 voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 15 abţineri, legea fiind adoptată cu 106 voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi şapte abţineri. Legea are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.