SENATUL A DECIS, DUPĂ GAFA DEPUTAŢILOR: Ţinutul Secuiesc, fără autonomie

UDMR şi-a văzut visul încă o dată - pentru a patra oară - spulberat: partidele parlamentare au respins, in corpore, proiectul privind acordarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, adică judeţelor Harghita şi Covasna, precum şi Scaunului secuiesc Mureş. Votul a fost unul zdrobitor împotriva proiectului în Senat (cu excepţia parlamentarilor UDMR, senatorii tuturor celorlalte partide parlamentare au votat împotriva autonomiei Ţinutului Secuiesc), care este cameră decizională, după ce, cu o zi înainte, iniţiativa legislativă trecuse de Camera Deputaţilor din cauza adoptării tacite. Adică din cauza lipsei punerii pe ordinea de zi a plenului şi a dezbaterii proiectului după ce acesta primise avize negative din partea a două comisii de specialitate, din partea Consiliului Legislativ şi, în 7 aprilie, fusese avizat negativ şi de către Guvern.

Conform fostului preşedinte Traian Băsescu, fitilul exploziei ce a avut loc în ultimele două zile a fost aprins în 12 martie de decizia Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, care a refuzat să pună proiectul pe ordinea de zi a şedinţei de plen, deşi deputatul PMP Marius Paşcan le-a atras atenţia membrilor acestui organism că riscă aprobarea tacită.

Cine sunt membrii Biroului Permanent care au ignorat avertismentul deputatului PMP? Traian Băsescu îi nominalizează: Marcel Ciolacu, Olguţa Vasilescu, Florin Iordache, Marius Budăi, Ileana Mihălcescu, Daniel Suciu şi Nicolae Bănicioiu - toţi de la PSD şi Cristian Buican, Gabriel Pirtea şi Laurenţiu Leoreanu - de la PNL. Cu alte cuvinte, toată floarea social-democraţilor, condimentată cu trei liberali, s-a opus dezbaterii în plenul deput­aţilor a autonomiei Ţinutului Secuiesc.

În aceste condiţii, prin prisma celor trei liberali nominalizaţi de Băsescu, pare hilară ieşirea atipică, cu tente naţionaliste specifice fostului "tribun" Vadim Tudor, a preşedintelui Klaus Iohannis, care, înaintea şedinţei Senatului a tunat şi a fulgerat împotriva majorităţii toxice din Parlament condusă de PSD şi care s-ar fi înţeles cu premierul Ungariei, Viktor Orban, să vândă Ardealul.

Klaus Iohannis a spus: "Este incredibil ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înţelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorităţi ne luptăm pentru vieţile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor. Jo napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înţelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă. De aceea, dragii mei, se înţelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate. Eu nu mai vreau ca problemele importante ale naţiunii să fie hotărâte de PSD. Eu nu mai vreau ca această majoritate toxică pesedistă să hotărască împotriva României şi împotriva românilor. Este inadmisibil aşa ceva şi, cât sunt eu Preşedintele României, o astfel de lege nu va exista!".

După declaraţia preşedintelui, timp de jumătate de zi România s-a oprit. Pandemia a trecut în plan secund, problemele cu care se confruntă firmele şi cetăţenii au coborât mult mai jos în agenda publică, iar în top s-a cocoţat confortabil, pentru ore bune, subiectul fierbinte şi care înfierbântă urmele naţionalismului latent existent în fiecare român: autonomia Ţinutului Secuiesc.

Declaraţiei lui Iohannis i-au urmat reacţiile lui Kelemen Hunor, liderul UDMR, şi Marcel Ciolacu, liderul PSD. Hunor a spus că Iohannis a fost isterizat şi nervos şi că declaraţia preşedintelui ţării a fost nedemnă pentru funcţia pe care o deţine şi a conţinut un mesaj tipic Partidului România Mare. Mai mult, liderul UDMR susţine că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să-şi ceară scuze pentru acest derapaj periculos.

Curios este faptul că aceeaşi idee reiese şi din reacţia social-democratului Marcel Ciolacu, cel care, conform informaţiilor furnizate de Traian Băsescu, se face vinovat de adoptarea tacită a acestui proiect de lege în Camera Deputaţilor. Liderul PSD susţine că ieşirea lui Iohannis descalifică total funcţia prezidenţială şi că atitudinea preşedintelui a fost anti-românească şi anti-democratică.

Dacă tăcea, filosof rămânea! Prin afirmaţiile sale, Marcel Ciolacu nu a făcut decât să confirme suspiciunile unui blat cu o parte dintre parlamentarii UDMR pentru voturile obţinute în ultima lună cu ajutorul cărora social-democraţii au modificat după bunul plac toate ordonanţele de urgenţă aprobate de guvernul Orban în timpul stării de urgenţă. Atitudinea lui Iohannis nu are cum să fie anti-românească, atât timp cât afirmaţiile conţinute în declaraţia preşedintelui, cu privire la autonomia Ţinutului Secuiesc, sunt acoperite de art.1 din Constituţia României. Nici anti-democratice nu pot fi afirmaţiile preşedintelui, pentru că atunci când un proiect trece de Camera Deputaţilor, de una dintre cele două camere ale celui mai înalt for de dezbatere al ţării - Parlamentul, fără nicio dezbatere, tacit, democraţia este suspendată. Fără dezbatere şi fără vot, nu putem vorbi despre democraţie, nici măcar în Parlament.

Practic putem spune că, în chestiunea adoptării tacite de deputaţi a acestui proiect, am asistat la un fel de leapşă. Ceea ce s-a aprins repede, s-a stins la fel de rapid. Culpa aparţine celor care au dat, în bloc, dovadă de neglijenţă. În astfel de condiţii, ne aşteptăm ca, într-o zi actuala componenţă a Parlamentului să declare tacit că ne aflăm în stare de război sau să adopte orice altă bazaconie introdusă în procesul legislativ.

Proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost elaborat de deputaţii UDMRBiro Zsolt Isvan şi Kulcsar - Terza Jozsef - Gyorgy şi a fost depus la Camera Deputaţilor în 23 decembrie. Data la care s-a împlinit termenul constituţional pentru dezbatere şi vot a fost 25 martie 2020, iar consultarea publică ar fi putut avea loc până la 7 februarie.

Proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ, dar şi de la Consiliul Economic şi Social şi un punct de vedere negativ de la Guvern. Cu toate acestea, proiectul a fost adoptat tacit în 23 aprilie, ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile în care putea fi supus la vot. Conform proiectului respectiv în cele 149 de oraşe şi comune, limba maghiară ar fi devenit, alături de limba română, limbă oficială, iar renunţarea la autonomia consacrată prin proiectul respectiv nu ar mai fi fost posibilă decât în urma unui referendum organizat doar în aşa-numitul Ţinut Secuiesc.