SEPTEMBRIE FINANCIAR COVID 19 la doctorat, BVB promovată, educaţia repetentă, PSD exmatriculat

Luna septembrie va rămâne marcată pe scena politică de alegerile locale din data de 27, iar în domeniul economico-financiar de faptul că piaţa de capital a trecut de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă secundară. În plan educaţional, septembrie 2020 este luna în care anul şcolar a început într-un mod atipic, sub influenţa pandemiei de Covid-19, situaţie sub presiunea căreia perioada de stare de alertă a fost prelungită. Scandurile din domeniul juridic, contrele din Parlament şi certurile dintre SIF-uri au continuat şi ele. În toată această perioadă, care a debutat la 1 septembrie cu reluarea activităţii în domeniul HoReCa, pandemia de Covid-19 a evoluat şi ea. Primul vârf al infectărilor de luna trecută a fost atins în 16 septembrie, când au fost înregistrate 1713 persoane testate pozitiv în 24 de ore, acesta fiind depăşit în 23 septembrie, când numărul de îmbolnăviri a ajuns la 1767. Vârful pandemiei pe luna trecută a fost înregistrat, însă, în 30 septembrie, când România a depăşit pragul de 2.000 de persoane testate pozitiv într-o singură zi, înregistrând 2.158 de cazuri.

• HoReCa îşi reia activitatea, cu program limitat

Alegerile locale au ţinut capul de afiş al scenei politice în luna septembrie, perioadă în care am asistat şi la dispute politice iscate de modificarea de către Parlament a rectificării bugetare aprobată de Guvern şi de deciziile Curţii Constituţionale pe diferite contestări de acte normative.

În prima zi a lunii septembrie, conform hotărârii de guvern din 31 august, trebuia să fie reluată activitatea din domeniul HoReCa, cu program limitat, şi din cel al organizării evenimentelor artistice şi culturale. În aceeaşi zi trebuia să fie reluată activitatea teatrelor şi sălilor de spectacole. Din cauza faptului că ordinele comune ale ministrului Sănătăţii şi miniştrilor de resort din fiecare domeniu de activitate au fost publicate în Monitorul Oficial abia în a doua parte a zilei, multe dintre restaurante şi cafenele au fost nevoite să îşi amâne redeschiderea activităţii pentru 2 septembrie. Conform hotărârii de guvern, doar barurile şi cluburile rămân în continuare închise.

Tot în 1 septembrie, Liviu Vasilescu, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române a demisionat din funcţie, după scandalul iscat în urma negocierilor suspecte pe care le-a purtat cu clanul interlop Duduianu pentru organizarea funeraliilor celui cunoscut sub denumirea de Emi Pian.

A doua zi, în 2 septembrie, Parlamentul a adoptat legea prin care atribuie Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) cu titlu gratuit proprietatea tuturor terenurilor statului pe care Camera deţine construcţii legale. Conform actului normativ, CCIR nu poate schimba destinaţia terenurilor respective timp de 49 de ani. Legea a fost contestată aprig de USR, UDMR şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România care consideră că actul normativ a avut drept scop trecerea celor 46 hectare de teren din zona Romexpo în proprietatea CCIR, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar. De altfel, în 4 septembrie, USR şi UDMR au contestat actul normativ la Curtea Constituţională a României.

Comisia Europeană a aprobat, în 3 septembrie, alocarea unei finanţări de 875 de milioane de euro pentru construcţia tronsonului de autostradă Sibiu - Piteşti. În aceeaşi zi, Guvernul a adoptat hotărârea prin care stabileşte ca alegerile parlamentare să aibă loc în 6 decembrie.

• Fraude financiare interne şi externe

Bomba începutului de lună este detonată în 8 septembrie la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor. Conform raportului Direcţiei Corp Control şi Anticorupţie din cadrul acestui minister, 107 funcţionari de la Direcţia de Transport Rutier, Autoritatea Rutieră Română, Registrul Auto Român şi ISCTR au încasat ilegal, în ultimii patru ani, 4,37 milioane euro din activitatea de examinare, bani care ar fi trebuit să intre în bugetul ARR.

După două zile, în 10 septembrie, raportul de activitate a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a desemnat România drept campioană la fraudarea fondurilor europene în anul 2019, cu 11 investigaţii deschise şi 9 recomandări.

Odată cu începerea noului an şcolar, în 14 septembrie, Guvernul a aprobat prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, începând cu 15 septembrie. Este a cincea lună în care ne aflăm în starea de alertă.

A doua zi, în 15 septembrie, a avut loc inaugurarea cu fast a Magistralei 5 de metrou pe tronsonul Eroilor - Drumul Taberei - Râul Doamnei, lucrare care a durat 9 ani şi pentru care au fost alocaţi 3,22 miliarde lei, din care 15% reprezintă contribuţia statului român, iar 85% - alocare din fondurile europene pe perioada 2007-2020.

• Modificare cu bucluc

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au adoptat, în 16 septembrie, un raport favorabil pentru modificarea rectificării bugetare. Raportul înlocuieşte majorarea de 14% a valorii punctului de pensie cu procentul de 40% stabilit în legea pensiilor. Cu privire la acest vot din comisii, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "PSD, cu sprijinul unor traseişti, a votat într-un fel, cu amendamente, proiectul rectificării bugetare şi dacă s-ar aplica tot ce au votat ei, pesediştii, atunci aceste lucruri ar costa peste 6% din PIB în restul acestui an şi în anul viitor. Este evident (...) că PSD (...) vrea să detoneze finanţele publice ale României".

Ultima săptămână de campanie pentru alegerile locale a fost marcată în 22 septembrie de modificarea, de către majoritatea parlamentară alcătuită din PSD, ALDE, Pro România, UDMR şi PPU-SL, a rectificării bugetare adoptată de Guvern în 14 august. În speranţa că vor puncta pozitiv, pe ultima sută de metri în ochii electoratului, partidele politice de stânga au prevăzut majorarea salariilor profesorilor cu 25% şi creşterea punctului de pensie cu 40%. De asemenea, parlamentarii au alocat încă 1,5 miliarde lei primarilor şi 400 milioane lei pentru programul Start-up Nation.

În prima zi după votarea rectificării bugetare, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "Ceea ce ieri a votat o majoritate condusă de un PSD total iresponsabil ar împovăra bugetul pentru anul viitor cu 6% din PIB. Or, acest spaţiu fiscal nu există. (...) Există discuţii extrem de serioase cu înalţi responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare aprobată în Parlament intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro din fonduri europene, fiindcă încălcăm mai multe prevederi ale tratatelor. De asemenea, agenţiile de rating cu siguranţă vor schimba ratingul de ţară în mult mai rău, în condiţiile în care aceste cheltuieli imense ar fi operate".

Referitor la rectificarea bugetară, parlamentarii PNL şi USR, precum şi Guvernul au anunţat că vor contesta noua lege la Curtea Constituţională a României.

• Demisie la vârful DIICOT, urmăriri penale la vârful Jandarmeriei

Următorul eveniment important pe scena politică a fost respingerea, în 24 septembrie, de către CCR a sesizării Guvernului cu privire la legea prin care majoritatea parlamentară de stânga a respins ordonanţa de urgenţă privind dublarea etapizată a alocaţiilor copiilor. CCR consideră că legea respectivă este constituţională şi că Guvernul trebuie să dubleze alocaţiile respective.

CCR a mai respins, în cadrul aceleeaşi şedinţe, sesizările privind modificarea legii concurenţei şi a constatat că modificările adoptate la iniţiativa PSD sunt constituţionale. Dacă legea va fi promulgată, atunci mandatele actualilor membri din colegiul de conducere al Consiliului Concurenţei vor înceta de îndată şi va fi ales de Parlament noul colegiu de conducere format nu din 7, ci din 11 membri. Legea a fost iniţiată de PSD pentru a-l înlătura pe Bogdan Chiriţoiu din funcţia de membru al Consiliului Concurenţei. Klaus Iohannis şi PNL au arătat în sesizările respective că încetarea mandatelor înainte de termen încalcă legislaţia europeană în materie.

În aceeaşi zi, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care persoanele care au vârsta de pensionare şi un stagiu incomplet de cotizare pot cumpăra vechime pentru completarea stagiului de cotizare, fie stagiul minim de cotizare, fie stagiul complet de cotizare, de 35 de ani. Persoanele respective pot să îşi completeze stagiul de cotizare în limita maximă a şase ani şi la nivelul salariului minim brut pe economie.

Tot în 24 septembrie, şefa DIICOT, Giorgiana Hossu, a demisionat din funcţia respectivă, după ce soţul ei a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare în urma unui dosar instrumentat de DNA. În aceeaşi zi, şeful Jandarmeriei Române, Bogdan Enescu, şeful Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj, Constantin Florea, şi Ionuţ Cătălin Sindile, fost împuternicit inspector general al IGJR, au fost puşi sub urmărire penală de DNA pentru sute de ore suplimentare care ar fi pontate ilegal. Conform procurorilor anticorupţie, cei trei suspecţi ar fi încasat, în cursul anului 2020, drepturi băneşti în sumă totală de 79.852 lei, reprezentând ore suplimentare, fără vreo justificare legală bazată pe vreo dipoziţie a şefului ierarhic superior şi fără vreun temei care să justifice caracterul operativ sau neprevăzut al activităţilor desfăşurate.

• PSD, în derivă

Cel mai important eveniment politic al lunii trecute a avut loc în 27 septembrie, când s-au desfăşurat alegerile locale. În urma scrutinului, la nivel naţional PNL a trecut pe primul loc în opţiunile alegătorilor cu 34% din voturile exprimate, urmat de PSD cu 30%. Este pentru prima dată în istoria alegerilor locale după decembrie 1989, când stânga politică pierde acest scrutin, dacă ţinem cont de faptul că pe locurile trei şi patru s-au clasat alianţa USR-PLUS şi PMP. În urma alegerilor locale, PSD deţine şefia a 20 de judeţe, PNL controlează 17 judeţe, iar UDMR - 4 judeţe. În Capitală, primăria generală a revenit deputatului independent Nicuşor Dan, candidat din partea PNL şi alianţei USR-PLUS. PSD mai controlează doar Sectorul 4, unde câştigător a fost declarat Daniel Băluţă. La sectoarele 1, 2 şi 6, învingători sunt candidaţii susţinuţi de PNL şi alianţa USR-PLUS, iar conducerea Sectorului 3 a fost obţinută de acelaşi Robert Negoiţă. Sectorul 5 a fost câştigat de Cristian Popescu Piedone, condamnat penal în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru tragedia de la Clubul Colectiv, din anul 2015. Cu toate acestea, la Sectorul 5, în urma apariţiei unor neconcordanţe majore în procesele-verbale ale secţiilor de votare, Biroul Electoral Central a dispus renumărarea voturilor. Decizia respectivă a fost contestată în instanţă de cei de la PPU-SL.

A doua zi, în 28 septembrie, Parchetul European a devenit funcţional. Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi şi ceilalţi 22 de procurori din partea fiecărui stat participant la instituţia europeană au depus jurământul necesar intrării în activitate. Principalul obiectiv al Parchetului este combaterea fraudării fondurilor europene, la care se adaugă şi combaterea evaziunii în privinţa TVA.

• Modificarea legilor justiţiei şi desfiinţarea SIIJ, în dezbatere publică

În penultima zi a lunii trecute, 29 septembrie, cu majoritate simplă de 5 voturi pentru la 4 voturi contra, Curtea Constituţională a decis că Parlamentul este autoritatea care va stabili data alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Prin decizia respectivă, CCR a respins sesizările de neconstituţionalitate formulate de preşedintele Klaus Iohannis şi de parlamentarii PNL şi USR cu privire la actul normativ adoptat în 27 iulie de majoritatea coagulată în jurul PSD.

În context, Klaus Iohannis a spus: "Riscăm să intrăm într-o perioadă inadmisibilă şi vă spun şi de ce. Mandatul parlamentarilor se termină pe 20 decembrie. Parlamentul nu se dizolvă din oficiu. Mai rămâne. Îşi iau diurna, fac «comiţii, comitete». Nu mai pot hotărî legi organice. Pot discuta doar legi simple. Şi vă daţi seama ce catastrofă pentru România ca în plină iarnă, în plină pandemie, să fie Parlamentul plin de oameni care nu pot hotărî mai nimic. Va fi nevoie de legi, va fi nevoie de acţiune pentru a stăpâni fenomenele care sunt posibile - sper să nu fie cazul. Şi atunci, pentru a putea acţiona, nu doar pentru legile justiţiei, pentru a stăvili pandemia, pentru a veni cu legi bune, care lămuresc situaţiile concrete, este nevoie de un Parlament cu puteri depline, un Parlament 100% funcţional".

Ultima zi a lunii, 30 septembrie, a fost marcată de Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în toate ţările membre UE. Conform documentului, România nu mai este oaia neagră a Europei, locul ei fiind preluat de regimurile politice iliberale din Ungaria şi Polonia. Cu toate acestea, în raport se precizează că este imperios necesar abrogarea modificărilor la legile justiţiei efectuate de alianţa PSD, ALDE şi UDMR în perioada 2017-2019 şi desfiinţarea SIIJ.

În aceeaşi seară, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică pe site-ul propriu, timp de şase luni (până la 31 martie 2021), proiectele legislative cerute de Comisia Europeană în raportul MCV din 2019, de GRECO, de Comisia de la Veneţia şi de recentul raport privind statul de drept.

• Deficit bugetar de 5,18%, la opt luni

Deficitul bugetar a ajuns la 5,18%, în primele opt luni ale anului, cifrându-se la 54,77 miliarde lei, cu aproximativ 33 de miliarde de lei mai mare comparativ cu perioada similară din 2019, după cum a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la finalul lunii trecute. Deficitul din acest an vine pe fondul crizei economice Covid care a lovit încasările şi a condus la cheltuirea mai multor bani de către stat ca sprijin pentru economie. Potrivit MFP, mai mult de jumătate din deficit este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia de COVID-19.

Practic, încasările din primele 8 luni ale anului au fost în sumă de 201,32 miliarde lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 256,09 miliarde lei. "Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi de indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020", conform execuţiei bugetare pe primele opt luni ale anului.

• Piaţa noastră de capital a trecut la statutul de Piaţă Emergentă Secundară

Piaţa noastră de capital a fost inclusă, la 21 septembrie, în indicii furnizorului global de indici FTSE Russell pentru Pieţele Emergente, care a anunţat, în urmă cu un an, că România a fost promovată de la statutul de Piaţă de Frontieră la statutul de Piaţă Emergentă Secundară, decizia devenind efectivă începând cu septembrie 2020.

În luna aprilie a acestui an, FTSE Russell a confirmat că România este pe cale să fie inclusă în indicii FTSE de pieţe emergente în cadrul revizuirii din septembrie 2020. Verificarea eligibilităţii pentru includerea în indici se bazează pe datele de tranzacţionare de la 30 iunie 2020. Pentru ca o companie să îndeplinească criteriul de lichiditate, aceasta trebuie să aibă o lichiditate mediană lunară de cel puţin 0,05% pentru minim 10 din 12 luni. Măsurarea lichidităţii, conform metodologiei FTSE Russell, se realizează pentru fiecare companie ca raport dintre mediana lunară a volumelor tranzacţionate zilnic şi numărul de acţiuni free float.

Odată cu trecerea la statutul de piaţă emergentă, pentru ţara noastră s-a deschis o autostradă financiară care ne dă acces la capitalurile care circulă la nivel global, la care vor avea acces companiile româneşti care apelează şi utilizează platformele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a spus Radu Hanga, preşedintele operatorului pieţei noastre de capital, în 21 septembrie.

"Universul pieţelor emergente este de 50 de ori mai mare decât ce al pieţelor de frontieră", este de părere Adrian Tănase, directorul general al BVB.

Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a spus că această promovare echivalează cu intrarea României în Uniunea Europeană, subliniind că, de anul viitor, vom vedea din nou listări ale companiilor de stat la BVB.

• Procesul deschis de CNSAS pentru constatarea calităţii lui Isărescu de colaborator al Securităţii a început

Procesul în care judecătorii urmează să constate calitatea Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu de colaborator al Securităţii, la solicitarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Primul termen de judecată a fost vineri, 18 septembrie, când judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au amânat judecata pentru 30 octombrie, după ce avocatul Gheorghe Piperea a făcut o cerere de intervenţie, solicitând să intervină în proces ca preşedinte al Asociaşiei Parakletos.

După proces, avocatul Piperea ne-a decalarat: "Prezenţa mea în sala de judecată a deranjat foarte mult, în special Valeriu Stoica, unul dintre avocaţii Guvernatorului BNR. Procesul a început cu o amânare şi vor face şi o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale. Probabil că prima instanţă va dura cel puţin un an, dacă nu cumva judecătorul la termenul următor va respinge excepţia de sesizare. Există şi posibilitatea să spună că acceptă sesizarea, dar procesul merge mai departe. Cu siguranţă, însă, având în vedere care a fost reacţia avocatului lui Isărescu, vor face tot posibilul să împiedice intervenţia mea în dosar".

Amintim că CNSAS a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea lui Mugur Isărescu de colaborator al Securităţii, după ce, în urmă cu circa un an, avocatul Piperea a sesizat Consiliul să verifice acest aspect.

În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.

• Băncile au dat start programului Noua Casă

La începutul lunii septembroie, băncile au dat start programului Noua Casă pentru cei care vor să cumpere o locuinţă. Cu un plafon maxim de 140.000 de euro şi creşterea gradului de garantare a statului pentru credite, analiştii susţin că preţurile apartamentelor noi vor creşte artificial. Prin noul program, nu mai pot fi construite case, ci doar vor futea fi cumpărate locuinţe finalizate şi recepţionate.

Noua Casă vine cu modificări faţă de vechiul program "Prima Casă". Valoarea locuinţelor vechi sau consolidate care pot fi cumpărate prin noul program guvernamental creşte la 70.000 de euro, cu un avans de 5%. Pot fi cumpărate şi locuinţe mai scumpe, cu o valoare de cel mult 140.000 de euro, la toate creditele peste 70.000 de euro avansul fiind de 15%.

• A fost lansat Programul Casa Eficientă Energetic

9.000 de persoane vor putea beneficia, din fondul pentru mediu, de câte 15.000 de euro pentru eficientizarea energetică a locuinţelor, prin Programul Casa Eficientă Energetic, care a fost lansat la jumătatea lunii trecute.

Noul program guvernamental are un buget de 430 de milioane de lei, scopul său fiind reducerea consumului de energie din case şi a emisiilor de gaze cu efect de seră sau, altfel spus, creşterea eficienţei energetice şi/sau utilizarea energiei din surse regenerabile în locuinţele unifamiliale existente, situate într-un imbobil-construcţie cu regimul de înălţime de cel mult trei niveluri.

Finanţarea nerambursabilă decontează 60% din costul unor astfel de lucrări, dar nu mai mult de 15.000 de euro.

Ministrul Mediului Costel Alexe a precizat, în ocazia lansării Programului: "Cele mai multe case nu sunt bine izolate. De aceea, pierderile de energie ajung până la 30% prin pereţii exteriori, 25% prin geamuri sau acoperiş. Se ştie că, astăzi, sectorul clădirilor este unul din cei mai mari consumatori de energie şi cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră. Programul nostru are o mare componentă de mediu, dar şi una economică şi socială: o astfel de investiţie duce la reducerea la jumătate a facturilor de energie şi, implicit, la scăderea consumului naţional de energie".

Cheltuielile eligibile ale Programului Casa Eficientă Energetic vizează instalarea de ferestre izolante, izolarea acoperişului, a pereţilor exteriori, montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilaţie, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mişcare, robineţi şi conducte noi etc. Condiţia eligibilităţii proiectului este ca eficienţa energetică a locuinţei să crească, după implementarea acestuia, cu cel puţin o clasă energetică.

Cererile online ale celor interesaţi sunt însoţite de un certificat de performanţă energetică iniţial şi un audit energetic al casei unde doresc să facă lucrarea.

După aprobarea dosarului, lucrările pot începe şi se pot derula într-o perioadă de maximum 18 luni. La final, AFM decontează 60% din investiţie, după un nou audit energetic al casei.