SEREŞ ŞI NAGY, LA ÎNCHISOARE  Stamen Stancev şi Vadim Benyatov, condamnaţi şi ei la închisoare

Stamen Stancev şi Vadim Benyatov, celebrii spioni din dosarul privatizărilor strategice, au fost condamnaţi ieri definitiv la închisoare cu executare în acest dosar. Se pare că cei doi nu ar mai fi călcat prin România din 2007-2008, după ce au fost eliberaţi din arest preventiv, la proces fiind reprezentanţi doar de avocaţi.

Stancev este cetăţean bulgar, iar Benyatov este cetăţean american.

Conform surselor noastre, Tribunalul Bucureşti aşteaptă mandatele de punere în aplicare a executării a pedepsei de la Înalta Curte, după care le transmite Poliţiei, care va lua legătura cu organele în drept din Bulgaria şi SUA pentru punerea în aplicare a deciziilor instanţei şi comunicarea lor celor doi inculpaţi.

În dosar, ICCJ l-a condamnat, ieri, definitiv pe fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a primit 4 ani cu executare. Foştii miniştri s-au prezentat aseară la IPJ Ilfov, unde aşteaptă ca mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea să ajungă la poliţiştii Biroului Urmăriri, care îi vor escorta la penitenciar.

Cea mai mare pedeapsă în dosar a fost dată de Instanţa supremă lui Stamen Stancev, care are de executat 5 ani şi 2 luni. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.

• Stamen Stancev: "În România se fură 100%"

În iunie 2007, controversatul om de afaceri Stamen Stancev declara, înainte să i se ridice interdicţia de a părăsi ţara: "Voi rămâne în România şi voi continua să lucrez aici deoarece cred în potenţialul ţării. Ştiu deja destul de bine România pentru că am venit aici din 1992 şi potenţialul României e cel mai mare din regiune şi nu vorbesc doar de sectorul energetic, ci şi de agricultură şi turism".

Domnia sa a precizat, la vremea respectivă, că era consultant pentru Credit Suisse First Boston, OMV, Banca Austria Creditanstalt (BA-CA), CEZ, precum şi pentru multe alte companii şi a menţionat că nu a lucrat pentru privatizarea Romtelecom: "Nu am nici un conflinct de interese când lucrez deoarece nu am un contract de exclusivitate cu Credit Suisse. Am lucrat pentru Credit Suisse la privatizarea Petrom, iar la un an după aceea am fost angajat pentru OMV. Nu am contracte de exclusivitate cu nicio companie. Lucrez şi cu Raiffeisen Investment, Erste Investment din Cehia. Ne cunoaştem, suntem 50 oameni care fac treaba asta".

Stancev a fost considerat de procurori drept creierul reţelei de spionaj.

În decembrie 2006, fostul preşedinte "OMV" Wolfgang Ruttenstorfer a declarat că s-a întâlnit cu Stamen Stancev şi a subliniat că îl cunoaşte pe consultant aşa cum cunoaşte mai mulţi oameni de afaceri. El a afirmat că nu a discutat niciodată cu el despre problema celor 8% din acţiunile Petrom, destinate exclusiv salariaţilor companiei.

În ianuarie 2007, preşedintele Asociaţiei salariaţilor Petrom, Liviu Luca, a fost audiat, în calitate de martor, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privatizărilor strategice. Conform procurorilor, Liviu Luca urma să-i convingă pe salariaţii Petrom să-l împuternicească să le reprezinte interesele în raport cu Ministerul Economiei şi astfel să ia, în mod discreţionar, decizii cu privire la respectivele acţiuni. Beneficiile ar fi fost uriaşe, datorită diferenţei dintre preţul fix al acţiunilor ce urmau să fie achiziţionate de la minister şi valoarea reală de la bursă.

Potrivit anchetatorilor, Credit Suisse First Boston (CSFB) ar fi creditat PAS (asociaţia salariaţilor) cu 235 milioane euro, împrumutul fiind garantat de pachetul de 8%. După vânzarea acţiunilor la bursă, atât Stancev, cât şi Luca ar fi obţinut beneficii mari. Proiectul de lege nu a fost adoptat de guvern, datorită opoziţiei unor miniştri.

În 2009, Stamen Stancev a declarat, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, că problemele României sunt luptele politice şi lăcomia.

Cât despre dosarele sale penale, Stamen Stancev a spus că sunt rezultatul faptului că a fost prins între Dan Voiculescu şi Traian Băsescu: "Cred că am fost prins în războiul dintre Traian Băsescu şi Dan Voiculescu. S-au plătit poliţe prin intermediul meu, fiindcă am fost peştele cel mai uşor de prins. Împreună cu mine au plecat şi investitorii pe care îi adusesem".

Stancev are rezidenţă de Monaco încă din 2006, potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu.

În interviul dat EVZ, Stamen Stancev a declarat că nu-i place să i se spună că e spion, adăugând că este doar un consultant şi face afaceri: "Am devenit peste noapte cel mai temut spion în România. Sunt doar un consultant, fac afaceri, lobby, aduc investitori şi bani în ţări din Europa de Est. Nu este nimic ilegal. Am făcut-o şi în alte state, şi nu numai eu. Continui să o fac".

Stamen Stancev a mai spus atunci că în România se fură 100%, declarând: "Problema în România, ca şi în Bulgaria, nu este că se fură, credeţi-mă, căci peste tot se fură un 10%! Chiar şi în Vest. Problema în România şi Bulgaria este că unii încearcă să fure tot, 100%, fără să facă nimic. Dacă vine un miliard de euro pentru construcţia unei autostrăzi, în loc s-o facă şi să se mulţumească cu 100 milioane de euro, ei încearcă să fure toţi banii şi să nu facă nimic."

• Barroso, premiant al Fundaţiei lui Stamen Stancev

La finalul lui decembrie 2013, a avut loc la Viena Gala anuală a Center for Global Dialogue and Cooperation (CGDC), o fundaţie al cărei fondator, sponsor şi secretar general este omul de afaceri bulgar Stamen Stancev, potrivit jurnalul.ro. Printre invitaţii de seamă ai evenimentului se aflau fostul preşedinte american Bill Clinton, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso, generalul în retragere Wesley Clark, fostul ministru al Apărării din Austria, Werner Fasslabend, fostul secretar general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer şi fostul preşedinte al Bulgariei, Petăr Stoianov.

Din cauza faptului că Stamen Stancev fusese condamnat, chiar cu o zi înainte, la 11 ani de închisoare pentru spionaj în România, Bill Clinton nu a mai participat la eveniment. "Clinton a fost avertizat din timp de CIA şi de serviciile secrete", au scris la acea vreme publicaţiile austriece Die Presse şi Der Standard.

Anunţul privind absenţa lui Bill Clinton a fost făcut de fostul comandant al forţelor NATO din timpul războiului din Kosovo, Wesley Clark, consultant onorific al premierului Victor Ponta.

Printre premianţii Galei, s-au mai aflat, potrivit jurnalul.ro, sportivul Felix Baumgartner, miliardarul rus Mihail Guţeriev de la Russneft şi preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, care a absentat de la eveniment.

Presa austriacă a comentat ironic explicaţiile organizatorilor pentru acordarea premiilor: "Nazarbaiev, confruntat cu acuzaţii internaţionale de corupţie în acordarea licenţelor de exploatare în domeniul petrolier, a fost premiat pentru angajamentul său pentru pace, iar Barroso a fost premiat pentru implementarea unor soluţii inovatoare".

Confruntaţi de jurnaliştii de la Die Presse, reprezentanţi ai Comisiei Europene au declarat că nu au ştiut de condamnarea lui Stancev în România.

Stancev era membru fondator al CGDC alături de fostul ministru austriac al Apărării Werner Fasslabend şi de fostul secretar general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer. După două zile de la Gala din 2013, Fasslabend a ieşit la televiziunea publica austriacă ORF şi a anunţat că se retrage din Center for Dialogue and Cooperation. Deşi nu a dorit să îşi motiveze decizia, presa austriacă a subliniat că poziţia lui Clinton de a se distanţa de CGDC şi de Stancev, condamnat pentru spionaj în România, a transmis un mesaj clar.

• Actualul purtător de cuvânt al lui Klaus Iohannis: "La întrunirea unde a luat cuvântul şi Victor Ponta, CGDC al lui Stancev l-a avut ca invitat de onoare şi l-a premiat pe Bill Clinton"

Tatiana Niculescu Bran, actualul purtător de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, susţinea în iulie 2012, într-un articol pentru Contributors, că premierul Victor Ponta l-a întâlnit pe generalul Wesley Clark, la Viena, la o serie de conferinţe despre politicile mondiale în materie de energie şi despre energie şi democraţie: "Gazda conferinţelor era o organizaţie non-guvernamentală aflată în al doilea an de activitate publică : Centrul pentru Dialog Global şi Cooperare (Centre for Global Dialogue and Cooperation). Wesley Clark face parte din comitetul de onoare al acestui ONG condus de fostul preşedinte al Bulgariei, Petar Stoianov. Stoianov se numără, de altfel, printre membrii fondatori ai organizaţiei alături de un alt bulgar, lobbyst cu o istorie veche şi complicată în dosarele DNA privitoare la privatizările frauduloase din energie ale României, şi care, actualmente, deţine funcţia de secretar general al CGDC. Numele lui este Stamen Stancev, acuzat ani la rând de procurori (şi arestat la un moment dat, la începutul primului mandat al lui Traian Băsescu) că a organizat şi controlat o reţea infracţională care procura de la înalţi demnitari ai statului român informaţii economice secrete pe care le furniza unor consorţii care câştigau apoi licitaţiile pentru contracte finanţate din bani publici. (...) La întrunirea din acest an, la care a luat cuvântul şi Victor Ponta, Centre for Global Dialogue and Cooperation al lui Stancev l-a avut ca invitat de onoare şi l-a premiat pe Bill Clinton pentru contribuţia extraordinară la înţelegerea şi dialogul între naţiuni.(...) Pe siteul firmei Energan Ltd (www.energanworldwide.com), al cărei fondator şi acţionar este, Stancev îşi prezintă portofoliul în materie de expertiză pe piaţa energetică din sud-estul Europei. Regăsim acolo toate numele importante de pe piaţa energiei româneşti : Petrom, Distrigaz, Muntenia Sud, Energy Holding, Electro Oltenia, Cuprom".

• Vadim Benyatov, implicat anul trecut, într-un scandal cu petrol

În august 2007, consultantul internaţional Vadim Benyatov, acuzat de spionaj în dosarul privatizărilor strategice, a primit permisiunea de a părăsi ţara. Acuzaţiile din dosarul privatizărilor strategice se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.

El a părăsit România în 2007, urcându-se la bordul unui avion cu direcţia Viena.

Vadim Benyatov Don era unul dintre directorii de dezvoltare ai companiei Credit First Suisse Boston.

În decembrie 2014, ziarul Adevărul publica un articol în care spunea că justiţia britanică are de soluţionat un scandal de proporţii, în care erau implicaţi oameni de afaceri din Rusia, Georgia şi o mare bancă din Elveţia, respectiv Credit First Suisse Boston.

Potrivit Adevărul.ro, un important om de afaceri din Georgia, Zaur Leshkasheli, care controla compania Caspian Energy Group din Marea Britanie, a acuzat că ar fi fost fraudat cu sute de milioane de dolari.

Vladimir Leshkasheli, fiul şi partenerul de afaceri al lui Zaur Leshkasheli, a declarat pentru adevarul.ro: "Tatăl meu, Dr. Leshkasheli, l-a cunoscut pe Vadim Benyatov în 2004. Întotdeauna a încercat să-l convingă pe Dr. Leshkasheli să vândă câmpul petrolifer din Azerbaidjan (n.n. zăcământul Kyurovdag) şi compania Caspian Energy Group. În 2006 el a aranjat pentru Dr. Leshkasheli să se întâlnească cu o echipă de la banca Credit Suisse International, care i-a oferit un credit de 124 de milioane de dolari".

Zăcământul Kyurovdag din Azerbaidjan este unul dintre cele mai mari din această ţară, Caspian Energy Group având 51% din zăcământ, adică 537 de milioane de dolari, conform unei evaluări din 2006, la preţul barilului de petrol din acea vreme, iar restul aparţinea SOCAR, companie de stat din Azerbaidjan, mai arată adevărul.ro.

Se pare că Caspian Energy Group nu a reuşit să returneze creditul şi Credit Suisse l-ar fi desemnat pe colaboratorul ei Vadim Don Benyatov să se ocupe de recuperarea datoriei, deci de vânzarea companiei Caspian Energy Group, mai arată adevărul.ro.

"Pe 15 februarie 2008, compania Caspian Energy Group a fost vândută domnului Mihail Gutseriev pentru 245 de milioane de dolari. Credem că Vadim a luat mită pentru a face afacerea cu Gutsereiv, aranjată cu mult timp în urmă. Avem deja o mărturie în favoarea noastră care spune că Vadim Benyatov a dezvăluit suma creditului şi i-a spus clientului că poate obţine activul ieftin", consideră Vladimir Leshkasheli, care acuză subevaluarea grosolană a activelor companiei, potrivit Adevărul.ro. În plângerea depusă la instanţa londoneză, Leshkasheli susţinea că Credit Suisse nu a luat în considerare interesul altor potenţiali cumpărători, printre care ar fi fost Dubai-Netoil, Gazprom din Rusia, PetroVietnam şi Tata Petrodyne, compania aflată sub controlul miliardarului Lakshmi Mittal.

Leshkasheli susţinea că ar fi primit cel puţin 700 de milioane de dolari în contul zăcământului de petrol Kyurovdag. De asemenea, el susţinea că Credit Suisse nu a luat în considerare oferte care au fost mai mari de 245 de milioane de dolari, oferte care în două cazuri au fost mai mari de un miliard de dolari. Leshkasheli a primit însă doar 64,2 milioane de dolari din vânzarea activelor Caspian Energy Group, conform documentelor depuse la instanţă. Credit Suisse a respins acuzaţiile, depunând la instanţa din Londra mai multe documente şi a negat afirmaţiile făcute de Leshkasheli.

Credit Suisse spunea că a obţinut cel mai mare preţ posibil şi că i-a dat lui Zaur Leshkasheli un termen rezonabil de timp pentru a găsi un cumpărător.