Banca Naţională a României (BNR) a împrumutat, ieri, 12 bănci, printr-o licitaţie repo, cu 11,51 miliarde lei (2,58 miliarde euro), pentru o săptămână. Lichiditatea injectată, ieri, de BNR în sistemul bancar este mai redusă faţă de cea de marţea trecută, când 13 instituţii de credit au împrumutat o valoare record, pentru acest tip de licitaţii, de 12,1 miliarde lei (2,7 miliarde euro).
Precedentul record a fost stabilit, în octombrie 2009, când suma acordată de BNR a fost de 11,97 miliarde de lei.
Analiştii sunt de părere că sumele de bani în creştere pe care BNR le injectează în sistemul bancar arată că există un deficit de lichiditate în sis-tem. De asemenea, banii luaţi de la Banca Centrală sunt utilizaţi de către instituţiile de credit pentru a finanţa statul sau pentru a achita liniile de credit către băncile mamă, potrivit analiştilor.
• Daniel Ionescu: Banii solicitaţi de bănci asigură lichiditatea necesară cumpărării titlurilor de stat de la MFP
În opinia doctorului în economie Daniel Ionescu, cei 11,51 miliarde lei au fost solicitaţi de bănci pentru a monetiza (monedă numerar) creditele interbancare în numerar, pentru a asigura lichiditatea necesară cumpărării noilor emisiuni de titluri de datorie publică în lei, ce vor fi licitate pe piaţa interbancară de Ministerul Finanţelor Publice, şi pentru a trans-fera o parte din riscul băncilor res-pective în sarcina Băncii Centrale, care şi-a mărit, prin acest repo, portofoliul de titluri de creanţă.
Domnia sa ne-a declarat: "Aserţiunea mea este susţinută şi de faptul că pe site-ul BNR nu sunt prezente operaţiunile inverse (reverse repo), care ar justifica infuzia de lichiditate ca o măsură de fluidizare a fluxurilor de lei. Cred că într-o anume măsură turbulenţele cursului de schimb sunt generate şi de cele 24 de operaţiuni repo derulate de Banca Centrală în anul 2012. Evident există şi o anumită inferenţă a riscului de lichiditate, dacă luăm în considerare masa în creştere a operaţiunilor repo, faţă de lunile precedente".
• Radu Crăciun, "Eureko": Nu se poate vorbi despre o criză de lichiditate în întreg sistemul bancar
Nu se poate vorbi despre o criză de lichiditate în întreg sistemul bancar, ne-a declarat Radu Crăciun, director de investiţii la "Eureko".
Domnia sa ne-a precizat: "Sunt bănci foarte lichide şi bănci mai puţin lichide, astfel încât este foarte greu de făcut o generalizare. Exis-tă o segmentare în creştere a sistemului bancar. Se insularizează sistemul bancar".
Băncile împrumută numai un număr restrâns de bănci care sunt credibile, iar în ultimă instanţă apelează la operaţiunile repo de la BNR, potrivit lui Radu Crăciun, care a adăugat: "Dacă astăzi (n.r. ieri) sunt 12 bănci care iau bani de la BNR, nu înseamnă că se va menţine acelaşi număr în continuare. În medie au fost 6-7 bănci care au participat la operaţiunile repo şi putem suspecta că au fost cam aceleaşi bănci".
Cu banii luaţi de la BNR, instituţiile de credit ar putea să cumpere euro şi să plătească creditele luate de la băncile mamă, iar o altă variantă ar fi să participe cu aceşti bani la licitaţiile de titluri de stat de la Ministerul Finanţelor Publice, potrivit directorului de investiţii de la "Eureko".
• Aurelian Dochia: Finanţarea internă începe să fie preferată de către stat, în favoarea celei de pe pieţele externe
Există doi factori pentru care sumele atrase de bănci prin operaţiunile repo sunt în creştere, ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia.
Unul este legat de nevoia de lichiditate din sistemul bancar, iar altul se referă la finanţarea statului de către bănci, a adăugat analistul.
În plus, faptul că BNR a majorat numărul de emisiuni de titluri de stat, pe care o bancă le poate folosi drept colateral în cadrul operaţiunilor de piaţă monetară, arată că Banca Centrală vrea să lase mai mult spaţiu băncilor să atragă bani, potrivit lui Aurelian Dochia. O altă explicaţie ar putea fi aceea că, având în vedere situaţia internaţională, finanţarea internă începe să fie preferată de către stat, în favoarea celei pe pe pieţele externe, ne-a precizat domnia sa.
• Specialişti: Există o criză de lichiditate în sistemul bancar, care se extinde
Specialişti din piaţă susţin că sumele de bani în creştere atrase de instituţiile de credit arată că există o criză de lichiditate în sistemul bancar care se extinde. În plus, prin aceste operaţiuni, BNR încearcă să convingă băncile să finanţeze Ministerul Finanţelor Publice, dar se creează un cerc vicios, potrivit specialiştilor.
Sursele menţionate ne-au mai precizat că, în prezent, la nivel mondial, există presiuni foarte mari pe repatrierea capitalurilor, pentru că se apropie termenul limită pentru recapitalizarea băncilor.
BNR a majorat, în urmă cu două săptămâni, de la trei la cinci numărul de emisiuni de tiluri de stat pe care o bancă le poate utiliza drept garanţii în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară, astfel că sumele împrumutate de bănci au crescut încă de marţea trecută.
La majoritatea licitaţiilor des-făşurate între februarie şi mai, au participat trei-patru jucători şi sumele împumutate au fost de 5-6 miliarde de lei. Potrivit dealerilor, sumele atrase de bănci au fost utilizate, în mare parte, pentru finanţarea statului.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut, ieri, certificate de trezorerie în valoare de 506,8 milioane lei, la un randament mediu de 5,29% pe an, în creştere faţă de cel plătit în luna mai pentru titluri cu aceeaşi scadenţă, de 5,02% pe an.
Ofertele băncilor au totalizat 2,021 miliarde lei, dublu faţă de valoarea programată, de un miliard de lei.
La următoarea licitaţie, programată pentru joi, Trezoreria urmează să vândă obligaţiuni pe doi ani, prin care intenţionează să atragă 600 milioane lei.
MFP şi-a propus să atragă, în luna iunie, 3,5 miliarde lei de pe piaţa internă, valoare apropiată de suma împrumutată în luna mai, de 3,54 miliarde lei.
Finanţele au împrumutat de la începutul anului 35,4 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă 2,25 miliarde dolari, finanţare atrasă prin emisiuni de titluri pe piaţa americană. Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR. În luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară, randamentele cerute de bănci au început să crească uşor.