Decizia de a nu activa articolul 50 al Tratatului de la Lisabona după decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană (Brexit), în urma referendumului din 23 iunie, a prevenit un şoc, în primul rând economic, şi a evitat declanşarea unor negocieri care ar fi trebuit încheiate sub presiunea timpului în doi ani de zile, conform europarlamentarului Siegfried Mureşan, membru al Grupului Partidului Popular European.
"Articolul 50 prevede că, odată începute, negocierile trebuie încheiate în doi ani. Termenul poate fi prelungit cu acordul unanim al membrilor Consiliului European, ceea ce este greu de realizat", a declarat recent, la Bruxelles, domnul Mureşan, adăugând: "Neactivarea imediată a articolului 50 i-a permis şi guvernului Marii Britanii să se organizeze. Premierul a anunţat în urmă cu două săptămâni că va activa articolul până în luna martie 2017".
Domnia sa a arătat că, în acest context, nu s-a produs niciun şoc economic major după referendum tocmai pentru că Brexitul nu a avut loc, respectiv pentru că societăţile nu ştiu deocamdată cum va arăta în viitor relaţia dintre Marea Britanie şi UE.
"Am avut turbulenţe pe pieţele financiare, însă băncile centrale şi băncile naţionale, în special Banca Angliei, le-au răspuns bine acestora", a afirmat domnul Mureşan, menţionând: "Nu vom vedea un şoc economic nici în viitorul apropiat, însă vedem incertitudine în primul rând la nivelul investitorilor. Pentru investiţii nu este nimic mai rău decât incertitudinea în sensul în care nu se ştie ce relaţie va avea în viitor Marea Britanie cu UE, dacă va fi parte a pieţei comune europene. În acest context, companiile nu investesc. Sunt mari companii care au pus în stand by decizii ce privesc extinderea capacităţii lor de producţie din Marea Britanie, respectiv investiţii suplimentare. Este cazul Ryanair, easyJet, ori al unor companii care produc automobile. Nu investesc nici societăţile din sectorul financiar-bancar - JPMorgan, Goldman Sachs, nici marile conglomerate europene - Airbus sau Siemens".
Siegfried Mureşan a precizat: "Dacă există incertitudine, vor exis-ta mai puţine investiţii, mai puţină creştere economică şi mai puţine locuri de muncă în Marea Britanie. Guvernul britanic deja nu reuşeşte să-şi respecte ţintele fiscale în materie de deficit. Veniturile bugetare scad, cheltuielile sunt mai mari pentru sprijinirea economiei. Consider că Guvernulde la Londra va fi nevoit să anunţe un deficit mai mare decât cel anticipat pentru acest an şi pentru anii următori".
În opinia europarlamentarului, Marea Britanie trebuie să facă orice compromis politic necesar ca să păstreze "cea mai apropiată relaţie posibilă cu UE, în primul rând cu piaţa internă".
Siegfried Mureşan a declarat: "Impactul ieşirii Marii Britanii din UE va fi mai mare asupra acestei ţări decât a blocului european. Este evident că o piaţă de 60 de milioane de consumatori va fi mai puternic afectată decât una de 450 de milioane de consumatori, cât rămân în UE.
Vedem că lira pierde teren în raport cu euro, nu euro faţă de liră. Investitorii pleacă din Marea Britanie spre Europa, nu din Europa spre Marea Britanie. Deci Brexitul nu poate fi chiar aşa de bun".
Domnia sa a mai spus: "Noi (n.r. UE) nu am vrut referendumul, nu noi l-am iniţiat, nu noi l-am pierdut".
Siegfried Mureşan a menţionat că, pe partea negocierilor, singurul element care a fost stabilit la nivelul guvernului britanic este limitarea libertăţii de circulaţie şi a migraţiei înspre Regatul Unit. "Punctul central al negocierilor cu UE va fi, pentru Londra, limitarea migraţiei. Dacă vor fi parte a pieţei interne, dacă vor vrea un acord de liber schimb cu UE, nu cred că au decis încă, nu cred că a fost spus ultimul cuvânt din partea Londrei".
• 25 milioane euro pentru punerea la comun a capacităţilor de cercetare-inovare din industria apărării din UE
Parlamentul European a aprobat, ca parte a bugetului UE pe anul viitor, un proiect pilot de 25 de milioane de euro pentru punerea la comun a capacităţilor de cercetare- inovare din industria apărării din statele membre ale UE, conform spuselor domnului Siegfried Mureşan.
Europarlamentarul a afirmat: "În special în industria apărării facem, în mai multe state membre ale UE, acelaşi lucru. Obţinem aceleaşi rezultate făcând toţi aceeaşi cercetare, cheltuind toţi bani, ajungând la acelaşi rezultat. Ideea e să folosim sinergiile existente între statele UE şi mai ales în industria de apărare existentă în statele membre, în vederea obţinerii de beneficii mai mari cu acelaşi cost sau chiar cu un cost mai mic. Va exista o cooperare între industria de apărare din diferitele state UE şi mai multă cooperare chiar între trupele noastre, fără ca acest lucru să însemne că ne slăbim angajamentul faţă de NATO sau reducem rolul NATO în regiune".
• "Dacă Grecia exportă numai măsline şi brânză, ştergerea datoriei nu ajută la nimic"
Grecia nu se finanţează în acest moment de pe pieţele internaţionale, primind bani de la donatorii internaţionali, prin Mecanismul European de Stabilitate, arată domnul Murelsa, menţionând că este esenţial ca Grecia să folosească timpul pe care îl are acum la dispoziţie, fără presiuni de pe pieţele financiare, pentru reformare, pentru întăriea economiei.
"Grecia doreşte ştergerea unei părţi a datoriei. Părerea mea este că, pe termen lung, pentru Grecia este esenţial ca economia să redevină competitivă. Ţara trebuie să beneficieze de încrederea investitorilor pentru a reveni pe creştere economică, pe crearea de locuri de muncă", a afirmat europarlamentarul, adăugând: "Dacă economia nu este competitivă şi nu exportă mai mult decât măsline şi brânză, atunci ştergerea datoriei nu ajută la nimic. Investitorii nu au încredere, deficitul bugetar este mare, datoria se va acumula din nou, iar astfel preţul refinanţării datoriei va fi mare pe pieţele internaţionale".
• "Portugalia - statul membru al zonei euro care mă îngrijorează cel mai mult"
"Statul membru al zonei euro care mă îngrijorează cel mai mult în momentul de faţă este Portugalia", a declarat Siegfried Mureşan, subliniind: "Este o ţară care a făcut o serie de reforme, şi-a redus deficitul, a recâştigat încrederea investitorilor, a pieţelor, a încheiat cu succes programul cu creditorii, a putut să reînceapă finanţarea de pe pieţele internaţionale. Partidul de centru-dreapta care luase măsurile nepopulare de reformă structurală şi de consolidare bugetară a câştigat alegerile parlamentare din 2015, însă socialiştii, deşi au pierdut alegerile, au format un guvern minoritar cu sprijinul a două partide de extremă stângă, unul comunist şi unul populist. Aceştia au început să sporească cheltuielile publice, au mărit salariile în sectorul public, au întors o serie din măsurile de reformă structurală luate de guvernul anterior, iar costurile pentru economie au crescut. Economia, destul de fragilă, nu mai este competitivă, exporturile au scăzut. Portugalia a devenit vulnerabilă şi la şocuri externe, cheltuielile cresc pentru bugetul de stat, iar veniturile scad".
În opinia domnului Mureşan, în condiţiile în care doar o singură agenţie de rating mai acordă Portugaliei ratingul "investment grade", această ţară va avea nevoie de un nou ajutor de la UE, în 2017 (un nou bailout), din cauza măsurilor greşite pe care le ia guvernul. "Preconizez că va fi foarte greu să ia acest sprijin european", a avertizat domnul Mureşan.
"În cazul Deutsche Bank nu avem de-a face cu un război economic transatlantic"
Sancţionarea aşteptată a băncii germane Deutsche Bank, după ce UE i-a impus companiei americane Apple o amendă de 13 miliarde de euro, nu reprezintă un un război economic transatlantic, potrivit domnului Siegfried Mureşan. Europarlamentarul a declarat: "Părerea mea este că nu avem de a face cu un asemenea război. Aşa cum companiile europene care operează în SUA trebuie să respecte legislaţia americană, la fel companiile americane ce operează în Europa trebuie să res-pecte legislaţia de aici. Regulile sunt de multe ori diferite în UE faţă de SUA, de aceea trebuie să respecţi nişte norme cu care nu eşti obişnuit «acasă». Dacă nu le respecţi, eşti sancţionat".
Conform afirmaţiilor lui Siegfried Mureşan, Deutsche Bank va avea suficientă lichiditate ca să acopere sancţiunea ce urmează să fie stabilită, "probabil, la o treime sau jumătate din cea menţionată pentru prima oară în spaţiul public, de 14 miliarde de euro".
Europarlamentarul este de părere că banca germană nu va avea nevoie de ajutor de la stat, dar va trebui să-şi regândească modelul economic. "Deutsche Bank nu mai are o bază puternică de clienţi privaţi în Germania. A investit mult pe segmentul de investment banking, în tranzacţiile cu produse extrem de riscante, fără să fie neapărat o bancă tradiţională de investiţii", a spus domnul Mureşan, precizând: "Aceasta trebuie să redevină o bancă ce creditează sectorul privat, economia, cetăţenii, ca să genereze creştere economică".
Europarlamentarul a concluzionat că urmează o perioadă dificilă pentru bancă, dar instituţia va face faţă penalităţilor.
Siegfried Mureşan: "Principalii noştri competitori politici vor fi, la viitoarele alegeri parlamentare, populiştii, care trebuie combătuţi mult mai dur decât am combătut principalii noştri rivali din ultimele decenii, social-democraţii. Populiştii sunt mai periculoşi, ei operează mult mai mult şi într-un mod mult mai cinic cu neadevăruri. Trebuie să oferim un răspuns pe măsură".