SIEGFRIED MUREŞAN: "Guvernul actual face ca România să nu fie atractivă pentru investitorii străini"

Reporter: Cum vedeţi România în acest moment, atât din punct de vedere economic, cât şi politic?

Siegfried Mureşan: Cred că, în România, există, în momentul de faţă, un decalaj major între oameni, aşteptările acestora şi clasa politică. Am văzut acest decalaj, în prima parte a anului, imediat după Ordonanţa 13, când o clasă politică a dorit modificarea legilor justiţiei şi slăbirea luptei împotriva corupţiei a statului de drept, în propriul interes.

Cel de-al doilea motiv de îngrijorare al meu este situaţia economică, unde vedem un guvern care reduce fondurile pentru investiţii, creşte consumul, iar multe dintre măsuri au un caracter populist şi nu sunt sustenabile. Şi eu vreau ca oamenii să aibă pensii şi salarii mai mari, dar, pentru acest lucru, trebuie să pui la dispoziţia sectorului privat o economie competitivă, puternică, de care investitorii să fie atraşi, în care să-şi dorească să investească, ori acest lucru nu se întâmplă în România în momentul de faţă.

Nu are loc nicio reformă economică majoră, iar competitivitatea nu poate creşte decât prin investiţii în inovare, cercetare şi prin îmbunătăţirea infrastructurii, dar niciunul dintre aceste lucruri nu se întâmplă. Din păcate, nu folosim vremurile economice bune, caracterizate de o creştere economică mare, pentru a întări economia şi pentru a o pune pe baze solide în viitor, ci din nou, exact ca în anii 2006, 2007 şi 2008, irosim această perioadă bună şi cheltuim toţi banii care vin la buget.

Am văzut, săptămâna aceasta (n.r. săptămâna trecută), noile statistici Eurostat, iar România este printre statele membre UE cu cel mai mare deficit, în ciuda creşterii economice bune, iar noi nu folosim acest context favorabil pentru a ne întări, ceea ce înseamnă că vom fi vulnerabili în faţa oricărui alt şoc în viitor.

Ca atare, investiţiile private sunt în scădere, în special cele străine. În momentul de faţă, condusă de acest guvern, România nu este atractivă pentru investitorii străini.

Reporter: Cum va arăta situaţia în România, în contextul în care va deţine preşedinţia UE, începând de la 1 ianuarie 2019?

Siegfried Mureşan: Preşedinţia UE este o mare oportunitate, dar din păcate Guvernul României nu înţelege acest lucru şi o vede ca pe o povară de care încearcă să scape cât mai ieftin şi mai uşor.

Este o mare greşeală şi este un deserviciu adus românilor. Ea ar trebui văzută ca pe o oportunitate de a pune întreaga ţară pe harta UE şi de a duce UE cât mai aroape de cetăţean. Trebuie incluse multe categorii ale societăţii în stabilirea priorităţilor pentru preşedinţia română a UE şi nu vreau ca acestea să fie priorităţile a câtorva diplomaţi şi politicieni. Trebuie respectate interesele oamenilor. Trebuie să avem o dezbatere publică cu oameni de afaceri, cu oameni de cultură, cu fermieri, cu tineri, chiar şi cu sindicate şi reprezentanţi ai pensionarilor, şi nu în ultimul rând, şi cu investitori străini şi autohtoni ori întreprinzători din sectorul privat, cu studenţi, mici şi mari companii autohtone, astfel încât, să se ajungă la momentul în care priorităţile românilor în acest sens să fie stabilite, iar cetăţenii să poată spune că au participat şi ei la acest proces.

Apoi, România trebuie să organizeze o reuniune a tuturor miniştrilor statelor membre UE, la noi în ţară. Premierul Mihai Tudose a spus că vrea să o organizeze în incinta Palatului Parlamentului, la Bucureşti, dar eu cred că România este mai mult decat atât şi am cerut Guvernului să organizeze întâlniri în provincie, la Iaşi, la Constanţa, la Cluj, dar şi în alte oraşe, strategice din ţară, importante în dezvoltarea României în mai multe direcţii, fie că vorbim despre energie, apărare, IT, educaţie etc. Astfel, pui întreaga ţară pe harta UE şi o aduci mai aproape de oameni fiindcă şi acest lucru trebuie făcut cu ocazia preşedinţiei, iar oamenii trebuie să fie informaţi.

Reporter: Cum apreciaţi gradul actual de absorbţie a fondurilor UE? Câţi bani estimaţi că va încasa ţara noastră, de la bugetul UE pentru fonduri europene, anul viitor?

Siegfried Mureşan: Guvernul României, a dovedit, în mod constant, că nu reuşeşte nici măcar să estimeze corect necesarul de fonduri europene. În 2015, Victor Ponta, premier la acea vreme, a zis că vom absorbi în jur de 6 miliarde de euro, din care am absorbit, însă ulterior, doar 2,2 miliarde. Polonia a avut un grad de absorbţie, conform estimărilor, de 98%. Cei de la noi îmi spun mereu că nu ştiu să facă estimările şi că le fac din pix, iar eu le zic, de fiecare dată, să discute cu statele care estimează corect, să vadă cum fac ele şi ce măsuri iau.

Avem, aşadar, nevoie de o estimare corectă. Avem nevoie de bani pentru investiţii la bugetul de stat, pentru a asigura partea de co-finanţare. Rata de absorbţie a fondurilor europene este proastă. Ne aflăm în cadrul financiar 2014-2020, aprobat la nivel european în 2013, deci la început au existat şi întârzieri la nivel european, noi am adoptat legislaţia la nivel european în 2013, astfel că era clar că, în 2014, cadrul legislativ naţional nu putea fi, încă, pregătit pentru absorbţia de fonduri europene. N-a fost nicio dramă, iar în 2014-2015, noi mai puteam încă absorbi bani din exerciţiul multianual anterior 2007-2013, printr-o derogare, până la 31 decembrie 2015, dar atunci (n.r. 2014-2015) ne concentram pe fondurile din exerciţiul anterior, pe care le pierdeam la 31 decembrie 2015.

Problema este că noi nici nu am acreditat autorităţile de management necesare, astfel încât la 1 ianuarie 2016, când terminam de absorbit fondurile din exerciţiul anterior, să începem să le absorbim pe cele din exerciţiul actual.

Ceea ce încerc să spun este că nu am fost pregătiţi, la 1 ianuarie 2016, pentru că Guvernele care au condus ţara în 2014-2015 nu şi-au făcut treaba.

Anul trecut, Guvernul a început să pună bazele legale, să acrediteze acele autorităţi de management, dar totul a mers foarte lent. În luna aprilie, anul curent, Polonia avea acreditate 25 din 27 autorităţi de management, Ungaria 9 din 10, Cehia 10 din 11, Bulgaria 9 din 10, iar noi aveam doar 2 din 10. Fără acestea nu se pot face plăţi, nu se pot deconta facturi, dar, peste vară, am reuşit să le acredităm şi, acum, practic, cadrul este creat pentru a începe să absorbim fondurile.

Este târziu, dar mă aştept ca rata de absorbţie să crească rapid în următoarele luni, însă trebuie să ne uităm pe ce cheltuim banii. Eu, ca raportor pentru Bugetul UE pe 2018, sunt interesat ca fiecare euro să fie cheltuit chibzuit, nu vreau să cheltuim pe pârtii de schi acolo unde nu este zăpadă şi bazine de înot în pantă.

Guvernul trebuie să estimeze, la începutul anului, cât ne propunem să absorbim. Noi, în Bugetul UE pentru 2018, am prevăzut pentru plăţi, doar pentru fonduri structurale şi de coeziune, 47 de miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de anul acesta.

Mă aştept ca rata de absorbţie în România, dar şi în alte state, să crească semnificativ, în lunile următoare, să fie nevoie de mai mulţi bani, iar eu vreau ca UE să aibă mai mulţi bani, pentru a deconta de îndată facturile.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre statutul ţării noastre? România se poate considera debitor sau creditor la nivelul UE?

Siegfried Mureşan: Aici este un mare mit. Aud prea des, în România, că plătim biruri la UE şi că nu reuşim să absorbim banii care ne sunt puşi la dispoziţie sau că plătim mai mult decât beneficiem, ori acest lucru nu este adevărat.

Cifrele sunt următoarele: de când am aderat la Uniunea Europeană, adică din anul 2007 şi până în data de 30 iunie, anul curent, am plătit 14 miliarde de euro la bugetul UE şi am absorbit 43 de miliarde de euro, deci pe lângă toate avantajele legate de aderarea la UE, am primit mult mai mult decât am contribuit.

Reporter: Cum putem atrage mai multe fonduri europene?

Siegfried Mureşan: A trebuit să ne acredităm acele autorităţi de management. Acela a fost primul pas, iar acum, evident, trebuie să dăm drumul la toate programele şi licitaţiile. În al doilea rând, nu trebuie să complicăm regulile, de la nivel european, pentru întreprinderi mici şi IMM-uri. Lucrurile trebuie să rămână simple.

Reporter: Vă mulţumesc!