SIF-URILE ŞI FONDUL PROPRIETATEA / PROIECT SUSŢINUT DE TVP FAMILY OFFICE "2018 - anul în care am decis să ies din toate investiţiile care îmi ocupau timp"

Octavian Pătraşcu este un antreprenor şi angel investor cu o carieră de peste 10 ani în pieţele de capital, tech, fintech şi real estate. A realizat trei exituri de succes, dintre care două pentru branduri globale care activează în pieţele financiare şi unul, ca investitor minoritar în Vector Watch. Este managing partner al Key Way Group şi fondator al TVP Family Office. Comentariile lui pot fi găsite online pe Octavianpatrascu.com.

• Interviu cu Octavian Pătraşcu, managing partner al Key Way Group şi fondator al TVP Family Office

Reporter Care va fi, în opinia dumneavostră, impactul Ordonanţei de Urgenţă nr. 144/2018 asupra climatului investiţional din ţara noastră?

Octavian Pătraşcu: În ansamblu, este elementar faptul că majorarea taxării scade atractivitatea investiţională. În acelaşi timp, dacă presupunem că taxarea băncilor în funcţie de ROBOR va scumpi creditele, desigur că finanţările de acest tip vor fi mai dificile, ceea ce va complica puţin situaţia business-urilor aflate în căutare de bani. Dar, totodată, venture capitalul sau angel investorii vor deveni mai atractivi.

Reporter În condiţiile în care Ordonanţa fi votată de Parlament, ce efect consideraţi că ar putea avea asupra portofoliului dumneavoastră investiţional şi ce măsuri vă gândiţi să luaţi?

Octavian Pătraşcu: Eu sunt activ în tech, fintech şi real estate, unde Ordonanţa produce efecte cel mult prin intermediul scumpirii creditelor la bănci. Dar, oricum, pentru mine, impactul nu va fi foarte mare, fiindcă am foarte puţine investiţii deschise. Am realizat diferite exituri în 2018, deoarece 2019 mi se pare un an incert şi un moment din clasa T0. Adică un an în care ar trebui să îmi restartez politica investiţională.

Reporter Cum a afectat activitatea dumneavoastră instituirea legislaţiei GDPR, începând de anul trecut?

Octavian Pătraşcu: A însemnat să iau opinii de la companii de consultanţă, specializate recent în GDPR, şi a trebui să fac multe schimbări în ceea ce priveşte operaţionalul. Mă bucur însă că acum suntem la zi cu totul, la nivelul unor exigenţe ridicate.

Reporter Care este profilul clientului?

Octavian Pătraşcu: Diferă de la caz la caz, întrucât sunt activ şi pe pieţele de capital, şi în imobiliare, şi în tehnologie. De regulă, eu, personal, intervin în etapa în care un business vrea să crească sau să creeze valoare.

Reporter Cum au evoluat investiţiile dumneavoastră în anul 2018? Ce schimbări aţi operat în portofoliu?

Octavian Pătraşcu: 2018 a reprezentat un an în care am decis să ies din toate investiţiile care îmi ocupau timp, din două motive. Primul, ca să fiu "on the safe side", într-un 2019 incert. Al doilea, ca să îmi pot dedica timp unui business nou-creat: un fintech. Pe plan local, am ieşit din tot ce aveam pe real estate, ultimul exit fiind dintr-o clădire de birouri din centrul Bucureştiului.

Reporter Ce aşteptări aveţi pentru anul 2019? Ce factori credeţi că vor influenţa mediul economic global în acest an? Dar cel din ţara noastră?

Octavian Pătraşcu: Companiile de tehnologie din clasa FANG, şi nu numai ele, au crescut foarte mult. Cum spuneam, e un moment T0, pentru că fie îşi vor menţine creşterea, fie vom asista la o corecţie abruptă. Dacă vom asista la o corecţie abruptă, atunci va exista un impact direct asupra economiei în general. Apoi, mai e de luat în considerare şi războiul comercial SUA-China. În afară de fintech-ul despre care vorbeam, pentru mine este mai bine ca în 2019 să intru în expectativă şi să-mi conturez ideile.

Toate acestea se aplică nu numai la nivel global, ci şi pe plan local. În real estate, de exemplu, se vând asset-uri la yield-uri foarte mici şi se construieşte în continuu, fără să avem date concrete şi specializate despre cerere, mai ales pe zona de birouri corporate. La cât s-a construit, ar trebui ca România să fie chiar hub-ul de business al Estului Europei. Eu unul îmi doresc asta, dar rămâne de văzut dacă se va întâmpla.

Reporter Spre deosebire de 2017, anul trecut preţurile criptomonedelor şi popularitatea acestora au scăzut dramatic. Care ar fi explicaţiile, din punctul dumneavoastră de vedere?

Octavian Pătraşcu: Cred că a scăzut din două motive: deoarece nu există o reglementare solidă a pieţei şi din cauză că nu au venit jucători mari ca fondurile de investiţii, care să susţină creşterea în mod organic. Lipsa de reglementări şi de transparenţă a dus şi la foarte multe fraude. Din zece ICO-uri, nouă s-au dovedit a fi scam-uri, ceea ce a subminat încrederea potenţialilor investitori. Or, dacă dispare încrederea, scad şi entuziasmul şi volumul. Cu toate acestea, cred că tehnologia Blockchain e una de viitor. Rămâne de văzut dacă va fi aplicată la monede virtuale.

Reporter Ce măsuri credeţi că trebuie luate pentru a creşte gradul de educaţie financiară în ţara noastră? De către cine?

Octavian Pătraşcu: Acesta este un subiect serios, pentru care avem nevoie de educaţie formală. Aici ar trebui să contribuie şi statul. Este spre binele nostru, al tuturor, fiindcă educaţia financiară creşte apetitul investiţional, ceea ce înseamnă un motor pentru economie. Or, este clar că în România mai avem unde creşte: piaţa de capital nu a crescut în paralel cu creşterea generală a ţării. Avem mai puţine companii de brokeraj decât în 2010.

Într-o măsură mai mică şi la modul informal, o parte din răspundere ne revine şi nouă, oamenilor de afaceri, care trebuie să devenim din ce în ce mai transparenţi. Trăim într-o economie europeană, pe care o dorim cât mai liberă şi mai performantă, iar pentru asta trebuie să ne asumăm şi noi paşii necesari. Acesta este motivul pentru care la sfârşitul anului trecut mi-am lansat blogul de business pe Octavianpatrascu.com.

Reporter Cum va arăta economia viitorului şi care sunt principalele provocări cărora trebuie să li se facă faţă?

Octavian Pătraşcu: Dintre toate tendinţele despre care se discută în momentul de faţă, mi se pare că sintagma de "economy of trust" - "economia încrederii" - este una dintre cele mai pline de sens. În primul rând, o vedem deja la lucru, în exemple celebre din industria ospitalităţii - Airbnb - sau transporturi, cu Uber. În proiectele noastre, folosim platforme ca Upwork, care au şi ele o componentă de încredere.

Dincolo de aplicaţiile sectoriale, economia încrederii duce implicit la un climat macro mai sănătos, pentru că o relaţie de încredere se poate construi numai pe o tranzacţie economică utilă, necesară, şi nu pe un exces consumist. Cu alte cuvinte, ideea de încredere are un rol regulator şi limpezitor pentru întreaga economie.

Motivul pentru care "economy of trust" a început efectiv să funcţioneze se leagă de profilul consumatorului final, millenials. Această generaţie, care are putere de cumpărare mai nou, are şi discernământ şi pretenţii. Companiile care vin cu o ofertă corespunzătoare vor câştiga.

Oricât de roză este această perspectivă, desigur că trebuie să ne aşteptăm şi la dezvoltări care vor avea nevoie de corecţii. Ratingul este o componentă necesară a economiei încrederii, îl întâlnim oriunde putem vorbi de "economy of trust". Este însă de văzut unde va duce, de exemplu, Sistemul de Credit Social chinez, care evaluează reputaţia şi performanţa economică a cetăţenilor şi care a fost criticat pentru că are o componentă de supraveghere în masă, bazată pe big data.

În fine, dacă economia încrederii e un fel de viitor la timpul prezent, următoarea tendinţă care se va concretiza va fi cea legată de automation. Avem deja intervenţia maşinii în procesele industriale repetitive, iar ea va creşte din ce în ce mai mult. Suntem, însă, foarte aproape şi de automobile autonome şi alte inovaţii care păreau acum câţiva ani cu totul futuriste.

Reporter Mulţumesc!