Silvio Berlusconi a decis să nu candideze la preşedinţia Italiei

Fostul prim-ministru al Italiei Silvio Berlusconi a decis să nu candideze la funcţia de preşedinte, a anunţat acesta sâmbătă, înlăturând un obstacol în calea negocierilor între partide, înaintea votului din Parlament care va începe pe 24 ianuarie, informează news.ro.

Nominalizarea prim-ministrului Mario Draghi este văzută ca rezultatul cel mai probabil, dar încă nu este clar dacă grupul larg de partide care îi susţin coaliţia îi va susţine candidatura la preşedinţie, de teamă că plecarea din fruntea guvernului ar putea declanşa alegeri naţionale anticipate.

Berlusconi a spus că doreşte ca fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) să rămână la conducerea guvernului până la sfârşitul natural al legislaturii, în 2023.

"Am decis să fac încă un pas pe drumul către responsabilitatea naţională, cerând celor care m-au propus să renunţe la indicarea numelui meu pentru Preşedinţia Republicii", a spus Berlusconi.

Coaliţia de dreapta i-a cerut lui Berlusconi să candideze la preşedinţie, dar este puţin probabil ca o candidatură a sa să aibă succes, din cauza dificultăţilor de a obţine sprijinul larg necesar în mod tradiţional în rândul celor peste 1.000 de parlamentari şi delegaţi regionali implicaţi.

Berlusconi este o figură puternic dezbinătoare în Italia, iar tabăra de centru-stânga exclusese deja să-l susţină.

Prezenţa sa în funcţii publice a fost temporar interzisă după o condamnare pentru fraudă fiscală în 2013, el fiind încă judecat în cel mai recent dintr-o serie de cazuri pentru mituirea martorilor într-un caz de prostituţie pentru minori, legat de infamele sale petreceri sexuale "Bunga Bunga", de acum peste un deceniu.

Preşedintele italian are multe îndatoriri ceremoniale, dar este şi responsabil pentru rezolvarea crizelor politice, făcându-l să aibă un rol cheie într-o ţară în care guvernele supravieţuiesc în medie doar un an.

Câştigătorul votului parlamentar secret are nevoie de o majoritate de două treimi în oricare dintre primele trei tururi de scrutin. O majoritate absolută este suficientă ulterior.

Nici blocul de centru-dreapta, nici cel de centru-stânga nu au suficiente voturi pentru a-şi impune un candidat din propria tabără, ceea ce înseamnă că este nevoie de un fel de compromis pentru a preveni impasul prelungit.

"Vom lucra cu liderii de centru-dreapta... pentru a ajunge la un acord asupra unui nume care să poată aduna un consens larg în Parlament", se arată în declaraţia lui Berlusconi.

Aliaţii de dreapta ai lui Berlusconi, Liga lui Matteo Salvini şi Fraţii Italiei, au spus că apreciază decizia sa.

Salvini a spus, într-un comunicat, că blocul de centru-dreapta este unit şi gata să facă mai multe propuneri "de profil înalt".