Sindalimenta face un apel către clasa politică să modifice Legea dialogului social

Actuala Legea a dialogului social are prevederi contradictorii, care distrug drepturile angajaţilor şi mişcarea sindicală, şi trebuie modificată până când nu rămânem de tot fără muncitori calificaţi şi pentru ca să nu dispară mişcarea sindicală din mediul privat, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) - Sindalimenta.

Aceştia fac un apel către clasa politică să modifice Legea dialogului social şi subliniază că un proiect de modificare a legii, elaborat cu ajutorul fondurilor europene de către Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară - SINDALIMENTA, aşteaptă de peste doi ani votul Parlamentului.

"În urma unui Congres Extraordinar, plecând de la premiza că angajatul nu mai are drepturi in Romania, că drepturile lui nu mai pot fi apărate de o lege depăşită care nu mai obligă nici la existenţa normelor de muncă, SINDALIMENTA a decis ca proiectul său pentru modificarea Legii dialogului social să fie din nou transmis instituţiilor abilitate ale statului, partidelor politice si grupurilor parlamentare, solicitând înregistrarea lui pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. În acelaşi timp vom solicita, în regim de urgenţă, o întâlnire cu Ministrul Muncii pentru a discuta inclusive despre propunerea de modificare a Legii pensiilor, în sensul reducerii perioadei vârstei de pensionare cu numărul de ore suplimentare lucrate şi plătite. În situaţia în care solicitările noastre sunt tergiversate, organul de conducere colectivă a federaţiei va decide formele de protest cu care vom continua până la soluţionarea celor doua proiecte", se precizează într-un comunicat al Sindalimenta.

Potrivit sursei citate, în ultimii 11 ani Legea Dialogului Social a acţionat ca un adevărat bumerang care a lovit în drepturile sindicale şi a transformat salariul minim pe economie în unica speranţă de supravieţuire pentru cel puţin 40% din muncitorii români. Practic, Legea dialogului social a adâncit sărăcia în România, pentru că numărul salariaţilor plătiţi cu salariul minim pe economie a crescut de aproape patru ori în 11 ani, ajungând astăzi la 1,6 milioane. Explicaţia pentru această situaţie este faptul că în actuala formă, Legea dialogului social a dus la dispariţia contractelor colective de muncă în zona privată, mişcarea sindicală pierzând astfel singura pârghie de negociere pentru obţinerea unor majorări salariale. Pe de altă parte, legea a îngrădit puternic şi dreptul sindicatelor de a organiza proteste. De asemenea, modificarea Legii dialogului social a îngreunat obţinerea reprezentativităţii pentru sindicatele constituite la nivelul societăţilor, cât şi la nivel naţional, pentru organizaţiile de tip federative.

De asemenea, reprezentanţii federaţiei precizeză că pe proiectul de lege elaborat de Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară - SINDALIMENTA, armonizat şi cu Codul de Procedură Civilă, corectând astfel aberaţiile legislative adoptate în urmă cu 11 ani, se aşează de aproape doi ani praful în Parlament. Propunerea legislativă s-a realizat în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene nerambursabile şi la a cărui elaborare au participat unii dintre cei mai buni specialişti în legislaţia muncii din ţară.

În afară de modificarea articolelor cu prevederi contradictorii, proiectul stabileşte drepturi şi obligaţii atât pentru sindicate, cât şi pentru patronate, precum şi sancţiuni pentru încălcarea legii. În urmă cu doi ani, proiectul a fost trimis Guvernului, Ministerului Muncii, tuturor partidelor politice, Parlamentului şi grupurilor parlamentare, Comisiilor de muncă din Cameră şi Senat, dar, cu o singură precizare, toţi l-au ignorat. Proiectul a trecut tacit la Senat, dar s-a împotmolit la Camera Deputaţilor, unde nu i se face loc pe ordinea de zi.

"Modificaţi Legea dialogului social până când nu rămânem de tot fără muncitori calificaţi şi dacă nu doriţi ca mişcarea sindicală din mediul privat să dispară", cer membrii Sindalimenta.