Sistemul de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile intră în vigoare la 30 noiembrie 2023

În România, sistemul de garanţie-returnare ("SGR") trebuie să devină funcţional, conform prevederilor legale, începând cu data de 30 noiembrie 2023, data de când consumatorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON la cumpărarea unei băuturi îmbuteliate urmând ca, după golirea ambalajului, să îl ducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi pentru a primi valoarea garanţiei plătite iniţial.

Potrivit definiţiilor acceptate la nivel european şi internaţional, SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile reprezintă o politică menită să încurajeze reciclarea şi gestionarea eficientă a deşeurilor ambalajelor atât de către populaţie, cât şi de către companii. Este promovat astfel un comportament responsabil vizavi de mediul înconjurător, urmărind-se reducerea impactului negativ asupra mediului.

Sistemul se referă, în principal, la ambalajele primare, utilizate pentru protejarea produselor individuale şi este aplicabil pentru ambalajul primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l, inclusiv cel utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, care vor trebui să fie etichetate cu un marcaj specific.

Din punct de vedere legislativ, a fost impusă companiilor producătoare şi distribuitoare de produse ambalate participarea la un sistem de colectare şi reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile, prin care sunt stabilite obiective cantitative pentru reciclare.

Este vorba despre HG nr. 1074/2021 privind stabilirea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile (publicată în MO 955/06.10.2021), care instituie regulile necesare pentru implementarea SGR pentru ambalajele primare nereutilizabile aferente atât produselor fabricate pe teritoriul naţional, cât şi produselor importate sau achiziţionate intracomunitar.

Recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de ordin prin care se urmăreşte introducerea în Ordonanţa de urgenţă nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, începând cu data de 01.01.2024, a contribuţiei datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje primare nereutilizabile care fac obiectul SGR.

Astfel pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuţia este 0,5 lei pentru ambalaje din metal şi 1 leu pentru ambalaje din sticlă şi/sau plastic.

Plata contribuţiilor menţionate mai sus se va efectua anual pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare (65% pentru anul 2024) şi cantităţile de ambalaje nereutilizabile efectiv returnate.

Sunt cel puţin opt aspecte pe care companiile ar trebui să le aibă în vedere la stabilirea procedurilor interne necesare implementării SGR:

fluxurile privind circuitul garanţiei şi al ambalajelor produselor care fac obiectul SGR;

gestionarea pierderilor/distrugerilor de ambalaje SGR;

etichetarea produselor care fac obiectul SGR din prisma noilor cerinţe (de ex., pictogramă şi cod EAN);

înregistrările contabile aferente garanţiei, tarifului de administrare, tarifului de gestionare;

tratamentul fiscal al garanţiei, evidenţierea acesteia pe factură în diverse situaţii (de ex., produse acordate gratuit);

identificarea produselor supuse SGR, aceasta poate fi uneori dificilă, mai ales în cazul ambalajelor compozite;

pregătirea punctelor de colectare a deşeurilor de ambalaje SGR;

respectarea regimului deşeurilor.

Având în vedere multiplele implicaţii ale acestui nou pachet de acte normative, atât din punct de vedere fiscal, contabil, logistică, mediu etc., companiile trebuie să analizeze în detaliu şi din multiple unghiuri impactul şi, respectiv, implicaţiile acestor prevederi asupra activităţii curente şi viitoare a companiei, pentru a pregăti corespunzător momentul implementării de la 30 noiembrie 2023.

Din punct de vedere al obligaţiilor şi responsabilităţilor, companiile implicate în lanţul de aprovizionare au obligaţia de a lua măsuri pentru a colecta şi recicla ambalajele primare nereutilizabile produse sau utilizate de ei, dar şi de a oferi informaţii despre reciclare consumatorilor, a organiza sisteme de colectare selectivă sau a colabora cu autorităţile şi terţi pentru reciclare.

SGR implică existenţa unor centre de colectare şi reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile în diferite locaţii din ţară, care permit consumatorilor să returneze ambalajele după utilizare, urmând să fie apoi reciclate corespunzător.

Pe de altă parte, procesul implică şi responsabilitatea consumatorilor, care sunt încurajaţi să participe activ la colectarea selectivă a ambalajelor şi să le aducă la centrele de reciclare desemnate. Prin implicarea lor, contribuie la reducerea deşeurilor şi la creşterea ratei de reciclare.

Prin implementarea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile se reduce impactul deşeurilor asupra mediului şi se promovează economia circulară, în care materialele reciclate sunt reintroduse în procesul de producţie. Este vorba, în final, despre gestionarea responsabilă a deşeurilor şi protecţia mediului înconjurător, scop în care autorităţile, industria şi consumatorii trebuie să colaboreze pentru a asigura eficacitatea acestui sistem.

Reluăm, în continuare, prevederile Hotărârii de Guvern mai-sus menţionate:

producătorii şi comercianţii care introduc pe piaţa naţională produse ambalate menţionate mai sus au obligaţia de a se înregistra în SGR;

valoarea garanţiei a fost stabilită la 0,50 RON pentru fiecare ambalaj, fiind suma plătită de către consumatorul final la momentul achiziţionării unui produs în ambalaj SGR şi va fi restituită integral consumatorului final la momentul returnării ambalajului SGR în cadrul unui punct de returnare;

punctul de returnare a ambalajelor SGR este organizat în cadrul structurii de vânzare a comerciantului sau în imediata vecinătate a acesteia, fără depăşirea unei distanţe de 150 de metri faţă de structura de vânzare, având cel puţin acelaşi program de funcţionare ca al comerciantului;

comercianţii care au structuri de vânzare cu o suprafaţă mai mică de 200 m², care nu-şi organizează propriile puncte de returnare îşi pot îndeplini obligaţiile de organizare a punctelor de returnare prin asociere cu alţi comercianţi care au structuri de vânzare cu o suprafaţă mai mică de 200 m² sau prin acord de parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale/asociaţii de dezvoltare intercomunitară;

ambalajele SGR se pot returna în cadrul oricărui punct de returnare organizat pe teritoriul României, indiferent de locul din care a fost achiziţionat produsul şi fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal, în vederea recuperării garanţiei;

stocurile de ambalaje care nu respectă condiţiile din această hotărâre (de ex., nu sunt marcate cu semnul SGR) pot fi comercializate cel târziu până în data de 31 decembrie 2024, dată după care comercializarea lor este interzisă pe teritoriul naţional;

SGR nu se aplică produselor exportate, comercializate în magazine tip duty-free şi celor care se comercializează în mijloacele de transport internaţional;

comercianţii care vând exclusiv prin intermediul unor platforme online precum şi cei din HORECA nu au obligaţia de a organiza puncte de returnare pentru ambalajele SGR.

Hotărârea prevede şi sancţiuni destul de drastice, de până la 50.000 RON pentru toţi cei implicaţi (producători, comercianţi, administrator SGR), pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin cu privire la gestionarea ambalajelor primare nereutilizabile.