Situaţia Greciei nu va influenţa companiile elene din România

• Investiţiile directe greceşti au depăşit 1,3 miliarde euro în 2009

• Schimburile comerciale dintre România şi Grecia au scăzut cu aproape o cincime

Investiţiile directe greceşti în România s-au situat, în 2009, la suma de 1,37 miliarde euro, potrivit datelor ONRC. În tot anul 2008, nivelul investiţiilor greceşti în România a fost de circa 655 milioane de euro. Deşi nivelul investiţiilor directe greceşti din 2009 a depăşit cu 700 milioane de euro pe cel din 2008, Ioannis Paschalis, şeful biroului comercial al Ambasadei Greciei la Bucureşti, ne-a declarat: "Creşterea investiţiilor directe s-a datorat închiderii tranzacţiei prin care Cosmote a preluat Zapp, care s-a situat la circa 200 milioane de euro, dar şi infuziei de capital, de circa 350 milioane de euro, realizată de băncile greceşti în filialele din România.

Grecia era, la finele lui 2009, al cincilea mare investitor străin în România".

Datele statistice ale BNR şi INS arată o situaţie diferită. Potrivit celor două instituţii, la finele anului 2008, nivelul investiţiilor directe greceşti era de 3,154 miliarde de euro, iar Grecia era al şaselea mare investitor străin în România.

Dar estimările ambasadei pentru anul 2009 arată că Grecia se situează, de fapt, pe locul 4 dacă se iau în considerare şi investiţiile din România ale companiilor cipriote, precum şi a companiilor cu capital grecesc din alte ţări. Astfel, investiţiile directe greceşti ar depăşi suma de 4 miliarde de euro. Cipru era, în 2008, pe locul 8 în topul marilor investitori străini în România, cu suma de 1,89 miliarde euro.

Ioannis Paschalis ne-a precizat: "Criza afectează schimburile comerciale şi cash-flow-ul tuturor companiilor europene. Companiile elene din România nu vor suferi din cauza situaţiei financiare actuale a Greciei. Ele suferă, în principal, din cauza crizei, iar dezvoltarea lor depinde mult de piaţa locală şi de pieţele de export".

Ioannis Paschalis ne-a mai declarat că nici filialele băncilor greceşti din România nu vor suferi din cauza situaţiei Greciei: "Sistemul bancar grecesc este solid şi nu deţine activele toxice care au cauzat criza financiară internaţională. Nu există niciun pericol ca băncile greceşti să retragă lichidităţi din filialele româneşti. Nici nu există posibilitatea ca românii care au credite contractate la băncile greceşti să se confrunte cu creşteri ale costurilor împrumuturilor din cauza situaţiei financiare a Greciei".

Oficialul Ambasadei Greciei la Bucureşti a subliniat că Grecia a avut o problemă de management a finanţelor publice pe care urmează să o rezolve prin măsuri foarte dure de reducere a cheltuielilor şi limitare a investiţiilor statului grec. De asemenea, guvernul grec ia măsuri de combatere a evaziunii fiscale ca să-şi sporească veniturile. Alte măsuri includ reforme structurale pe termen lung a sistemului de impozitare şi a sistemului de pensii.

Anul trecut, schimburile comerciale dintre Grecia şi România au totalizat, potrivit Serviciului de Statistică din Grecia (ESYE), circa un miliard de euro, comparativ cu anul 2008 când acestea s-au situat la 1,41 miliarde de euro. Ioannis Paschalis ne-a declarat că exporturile Greciei către România au fost de circa 557,7 milioane de euro în 2009 faţă de 773,3 milioane de euro în 2008. Importurile României din Grecia s-au situat, anul trecut, la 446,5 milioane de euro, faţă de 525,5 milioane de euro în 2008.

Potrivit INS, volumul schimburilor comerciale dintre România şi Grecia au totalizat, în 2009, 1,13 miliarde de euro, comparativ cu 1,41 miliarde de euro în 2008, marcând o scădere de aproape o cincime. Exporturile României către Grecia au fost de 550 milioane de euro, iar importurile s-au situat la 588 milioane de euro. În 2008, exporturile României către Grecia s-au situat la 608 milioane de euro, iar importurile - la 806 milioane de euro, potrivit INS.

Ioannis Paschalis ne-a menţionat: "Schimburile comerciale dintre România şi Grecia au fost afectate, anul trecut, de criza economică globală. Schimburile comerciale între statele membre UE au fost mai puţin afectate decât cele realizate cu ţări din afara spaţiului comunitar, care au înregistrat scăderi importante".

Cele mai mari companii cu capital grecesc din România sunt Romtelecom, Cosmote, HBC, după care urmează bănci mari greceşti prezente de ani buni pe piaţa românească (Piraeus Bank, Banc Post, Banca Românească, Alpha Bank, Marfin, ATE Bank şi Emporiki). Alte companii greceşti importante sunt Stirom, Icme Ecab, Sonetra, Alumil şi Exalco.

Ioannis Paschalis ne-a mai declarat că principalele bunuri exportate de Grecia în România sunt aluminiu şi aluminiu semi-finisat, echipamente de telecomunicaţii, produse din cupru, structuri din fier, cabluri şi produse din plastic, dar şi legume şi fructe proaspete. România exportă în Grecia produse din zinc, produse minerale, diverse utilaje şi echipamente, produse pentru construcţii de drumuri, dar şi animale vii. La acestea se adaugă lemn şi produse din lemn, cereale şi materiale plastice.

Şeful biroului comercial al Ambasadei Greciei la Bucureşti apreciază că se va menţine şi în acest an structura produselor importate din Grecia şi a celor exportate de România în Grecia. Un interes crescut al companiilor greceşti a fost remarcat pentru sectorul producerii de energie din surse eoliene şi solare, dar şi pentru agricultură. Sunt şi multe companii de trading, care reprezintă în România branduri cunoscute precum Marks&Spencer, Starbucks, Sephora, Nike, Lacoste, Samsung sau Toyota, care îşi continuă planurile de extindere a centrelor comerciale.

O prezenţă puternică o au companiile greceşti şi pe piaţa românească a construcţiilor, în prezent puternic afectată de lipsa de lichidităţi. În prezent, sunt 20-30 de societăţi cu capital grecesc active pe piaţa construcţiilor, ca antreprenori pentru diverse lucrări, dar şi ca investitori imobiliari. Printre acestea se numără Aktor, J&P Avax, Mochlos, Technical Olzmpic, Arcon, Diekat, Edrasis, Intracom Construct, Pantehniki şi Terna.

În plus, Ambasada Greciei estimează că investitorii eleni au înfiinţat, în ultimii ani, circa 3.000 de firme pentru a achiziţiona proprietăţi în România. Piaţa imobiliară şi cea a construcţiilor noi suferă acum din cauza crizei şi vor fi ultimele care îşi vor reveni, după alte sectoare economice, apreciază Ioannis Paschalis.

FMI, în vizită la Atena