Situaţie instabilă la centrala nucleară de la Zaporojie

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut, într-un raport publicat ieri, instituirea unei "zone de securitate" pentru prevenirea unui accident la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată din luna martie de trupele ruse.

"Situaţia actuală este nesustenabilă. Este nevoie urgent să fie luate măsuri provizorii pentru prevenirea unui accident nuclear provocat de pagubele fizice cauzate prin mijloace militare", subliniază AIEA în raportul de 52 de pagini, în care se referă şi la bombardamentele asupra centralei ucrainene.

Agenţia solicită stabilirea unei "zone de protecţie şi de siguranţă nucleară" în jurul centralei Zaporojie şi afirmă că este pregătită "să înceapă imediat consultările care să conducă la stabilirea unei astfel de zone".

Reprezentanţii AIEA arată că echipa care s-a aflat săptămâna trecută la centrala nucleară ucraineană - cea mai mare din Europa - a observat pagubele provocate de bombardamente şi a "constatat cu îngrijorare că bombardamentele ar fi putut afecta structuri legate de securitate, sisteme şi componente" şi ar fi putut de asemenea să pună în pericol personalul ucrainean al centralei.

Referitor la personalul ce deserveşte obiectivul energetic, AIEA atrage atenţia că, din cauza faptului că centrala este ocupată de forţele militare ruse, angajaţii lucrează constant în condiţii de mult stres şi presiune, situaţie care "nu este sustenabilă şi ar putea conduce la erori umane cu implicaţii asupra siguranţei nucleare".

"Bombardamentele asupra sitului şi din împrejurimi trebuie să înceteze imediat pentru a evita provocarea unor noi pagube instalaţiilor", insistă reprezentanţii AIEA.

• Comisia Europeană propune suspendarea acordului privind vizele acordate cetăţenilor Federaţiei Ruse

Comisia Europeană a propus, ieri, suspendarea integrală a Acordului UE de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia. O ţară precum Rusia, care poartă un război de agresiune, nu ar trebui să poată beneficia de facilitarea eliberării vizelor atât timp cât continuă să îşi desfăşoare politica externă distructivă şi agresiunea militară împotriva Ucrainei, demonstrând astfel ignorarea totală a ordinii internaţionale bazate pe norme, arată Comisia Europeană într-un comunicat de presă. Măsura vine drept răspuns la riscurile şi ameninţările sporite la adresa intereselor de securitate ale Uniunii şi a securităţii naţionale a statelor membre ca urmare a agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, mai spune Comisia Europeană în documentul citat.

Suspendarea acordului respectiv înseamnă că cetăţenii ruşi nu vor mai avea acces privilegiat în statele Uniunii Europene şi vor avea de urmat un proces mai lung, mai scump şi mai dificil de solicitare a vizelor. Cehia, Finlanda sau Estonia, care au restricţionat deja acordarea de vize pentru ruşi, au cerut UE să interzică complet accesul acestora, însă Germania şi Comisia Europeană s-au opus.

În urma suspendării acordului cu Federaţia Rusă, statele membre vor dispune de o marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte prelucrarea cererilor de viză de scurtă şedere din partea cetăţenilor ruşi şi vor fi în măsură să asigure un control sporit în ceea ce priveşte resortisanţii ruşi care călătoresc în UE. Teritoriul UE va rămâne deschis anumitor categorii de solicitanţi de viză ruşi care călătoresc în scopuri esenţiale, inclusiv, în special, membrilor de familie ai cetăţenilor UE, jurnaliştilor, dizidenţilor şi reprezentanţilor societăţii civile.

• Măsurile luate de UE împotriva Federaţiei Ruse, susţinute de cetăţenii europeni

Sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2022 publicat, ieri, de Comisia European arată că 57% din cetăţenii Uniunii Europene sunt de acord cu răspunsul dat de instituţiile de la Bruxelles la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Eurobarometrul, realizat în iunie-iulie 2022, arată că sprijinul umanitar este cel mai aprobat (92% media UE), urmat de primirea ucrainenilor din UE care fug din calea războiului (90% media UE). 78% dintre europeni sprijină sancţiunile economice impuse de UE guvernului rus, întreprinderilor şi persoanelor fizice din Rusia, în timp ce 68% sunt de acord cu finanţarea furnizării şi livrării de echipamente militare către Ucraina.

O majoritate covârşitoare a cetăţenilor UE - 87% - sprijină investiţiile în energia din surse regenerabile şi acţiunile de reducere a dependenţei UE de sursele de energie ruseşti, iar 83% sunt în favoarea achiziţionării în comun a energiei de către statele membre ale UE din alte ţări pentru a obţine un preţ mai bun.

Cu toate acestea, cetăţenii europeni sunt preocupaţi de situaţia economică. Percepţia pozitivă a situaţiei economiei europene a scăzut cu 5 puncte procentuale de la începutul anului 2022 şi este în prezent la 40%. Majoritatea respondenţilor (51%) consideră că situaţia economiei europene este în prezent dificilă. În plus, percepţia pozitivă a situaţiei economiei naţionale a scăzut, de asemenea, cu 5 puncte procentuale, la 34%, 64% considerând că situaţia economiei lor naţionale este dificilă. 75% dintre europenii chestionaţi se aşteaptă ca situaţia economiei naţionale să se înrăutăţească în următoarele 12 luni. 62% dintre respondenţii la Eurobarometru afirmă că războiul din Ucraina a avut consecinţe grave asupra finanţelor lor personale.

Inflaţia şi aprovizionarea cu energie sunt printre problemele semnalate de europeni cu privire la situaţia economică, dar cu toate acestea 56% dintre ei consideră că pachetul de stimulente economice NextGenerationEU poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale.

Sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2022 a fost realizat între 17 iunie şi 17 iulie 2022 şi la el au participat 26.468 de cetăţeni UE din cele 27 de state membre.

• Zaharova: "SUA i-a împins pe europeni spre criza sinucigaşă a gazului"

Rusia acuză Statele Unite că au alimentat criza gazului din Europa, împingându-i pe liderii europeni spre pasul "sinucigaş" de a reduce cooperarea economică şi energetică cu Moscova.

"Ascultaţi, îmi puneţi întrebări la care până şi copiii ştiu răspunsul: cei care au început asta trebuie să o şi termine", a spus Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Afaceri Externe al Federaţiei Ruse, după ce a fost întrebată ce ar trebui să se întâmple pentru ca gazoductul Nord Stream 1 să înceapă să livreze din nou gaz către statele UE.

Tot ieri, compania rusă Gazprom a anunţat ieri că a semnat un acord pentru a începe să schimbe plăţile pentru livrările de gaze către China în yuani şi ruble în loc de dolari. Schimbarea face parte dintr-un efort al Rusiei de a-şi reduce dependenţa de dolarul american, euro şi alte valute forte în sistemul său bancar şi pentru comerţ. Rusia a dezvoltat legături economice mai strânse cu China şi cu alte ţări non-occidentale, în special ca noi pieţe pentru exporturile sale vitale de hidrocarburi.

• Ucraina se aşteaptă ca războiul să continuie şi iarna viitoare

Potrivit ziarului german Spiegel, la sfârşitul lunii iulie, ministrul ucrainean al apărării, Oeksii Reznikov i-a scris o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a cerut livrarea rapidă de îmbrăcăminte de iarnă şi corturi de iarnă pentru 200.000 de soldaţi.

De atunci, aliaţii NATO au căutat materiale disponibile în depozitele lor, astfel încât ucrainenii să poată lupta împotriva invadatorilor ruşi, în ciuda iernii aspre. Este vorba, în special, de uniforme călduroase, încălţăminte de iarnă şi corturi de iarnă. La câteva săptămâni de la solicitarea Kievului, Statele Unite, Canada, Suedia şi Finlanda au promis deja echipamente.

Problemele privind sprijinul militar acordat Ucrainei se vor afla şi pe agenda reuniunii pe care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, o va avea mâine cu membrii Grupului de Contact pentru Apărare al Ucrainei, la Baza Aeriană Ramstein, din Germania. Întâlnirea este găzduită de secretarul american al Apărării, Lloyd J. Austin III, şi se va concentra pe criza în curs din Ucraina şi problemele de securitate aferente cu care se confruntă aliaţii şi partenerii NATO. Secretarul general va vizita, de asemenea, Cartierul General al Comandamentului Aerian Aliat (AIRCOM) din Ramstein.

• Rusia ameninţă cu nerespectarea acordului privind transportul cerealelor ucrainene

Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federaţiei Ruse, a declarat, ieri, că Occidentul nu şi-a onorat promisiunea de a ajuta exporturile ruseşti de alimente şi îngrăşăminte să ajungă pe pieţele globale, ridicând posibile întrebări cu privire la angajamentul Rusiei faţă de acordul istoric privind cerealele încheiat cu Ucraina. Moscova a considerat angajamentul Occidentului ca fiind o parte esenţială a acordului din iulie, negociat de Naţiunile Unite şi Turcia, pentru a pune capăt blocadei asupra exporturilor de cereale din porturile sudice ale Ucrainei.

"Colegii noştri occidentali nu fac ceea ce ne-a promis secretarul general al ONU", a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă la Moscova.