Soarta dulce şi amară a industriei alimentare

• În timp ce exporturile au crescut cu 48,22% faţă de anul trecut, peste 100 de fabrici sunt în pericol să se închidă, începând din 2010, din cauza exigenţelor UE în materie de siguranţă alimentară şi a slabei retehnologizări

• Fabricile neconforme pun lacăt

Din 2010, unele restricţii impuse ţării noastre la comerţul intracomunitar - cum ar fi în sectorul cărnii de porc - vor fi eliminate, însă o bună parte din societăţile din industria alimentară nu vor beneficia de avantajele comerţului intracomunitar.

Bruxelles-ul ne-a acordat o perioadă de graţie de trei ani, perioadă în care patronii de fabrici trebuiau să efectueze investiţii pentru retehnologizare în vederea procesării în conformitate cu cerinţele UE în domeniul sanitar-veterinar.

Cea mai mare parte a patronilor s-a conformat cerinţelor europene şi au efectuat investiţiile - având la dis­poziţie şi finanţare prin programul SAPARD - încă dinainte de declanşarea crizei, rezolvând cam tot ce era de rezolvat în materie de tehnologie.

O bună parte însă nu au reuşit, fie din lipsă de interes, fie din lipsa banilor, iar fenomenul s-a acutizat odată cu declanşarea crizei financiare.

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), ne-a declarat că, în situaţia de a nu mai putea funcţiona din 2010, s-ar afla circa 150 de unităţi de procesare, cele mai multe fiind în domeniul cărnii.

Conform spuselor sale, câteva mii de salariaţi din aceste fabrici neconforme riscă să rămână pe drumuri.

Frumosu consideră că singura soluţie pentru salvarea acestor societăţi ar fi ca autorităţile noastre să solicite celor de la Bruxelles o derogare - demers îndeplinit, de altfel, în cazul laptelui neconform unde situaţia era similară, 800.000 de unităţi de procesare riscând să pună lacăt.

La rândul său, Ştefan Pădure, membru din conducerea Romalimenta şi al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), consideră că patronii au avut suficient timp pentru retehnologizare şi finanţare prin programul SAPARD, însă unii dintre ei nu au făcut-o, fie pentru că nu au vrut, fie că s-au bazat prea mult pe celebrul "las-o că merge şi aşa".

"Unele unităţi sunt adevărate pentru piaţă şi pentru siguranţa alimentară", a apreciat Pădure, adăugând că nu este normal, şi nici moral, ca aceştia să contiue în condiţiile în care alţi jucători de pe piaţă au investit masiv pentru a se încadra în cerinţele UE.

• Compromis pentru cei loviţi de criză

O situaţie aparte o regăsim în cazul patronilor care au efectuat investiţii de retehnologizare în proporţie de peste 40%-50%, în opinia lui Dragoş Frumosu, şi de 70%-80%, în viziunea lui Ştefan Pădure.

Cei care au pornit investiţile de retehnologizare sunt, conform specialiştilor, patronii care au vrut să respecte cerinţele UE, însă au fost puternic loviţi de criza financiară şi nu au mai avut suficiente fonduri pentru a-şi duce la bun sfârşit proiectul.

Pentru cei care au îndeplinit circa 40%-50% planul de retehnologizare , Dragoş Frumosu consideră că autorităţile noastre trebuie să intervină neaparat în vederea obţinerii unei derogări.

De aceeaşi părere este şi reprezentantul Romalimenta, care ne-a precizat că, foarte probabil, aceste cazuri vor fi negociate individual cu Comisia Europeană şi nu general, cum ar fi dorit anumiţi jucători de pe piaţă.

Ştefan Pădure a precizat: "Per total, am primit de la Comisia Europeană o perioadă de cinci ani de graţie, formată din două etape, pentru retehnologizare. Prima etapă a fost cea de preaderare 2005-2007, în care am beneficiat de finanţare, cum ar fi programul SAPARD, iar ce-a de-a doua, între 2007 şi 2010. Desigur, timp a fost suficient, însă mai sunt patroni care nu au reuşit în totalitate să îndeplinească cerinţele UE. Pentru aceştia, cel mai probabil, vom negocia cu Comisia individual, variantă generală fiind exclusă. Aici mă refer la cei care au efectuat investiţiile în proporţie de 70%-80%".

• 2010, punct maxim al crizei?

Industria alimentară nu este, nici ea, imună la criza economică şi financiară.

O parte dintre investitori sunt pe punctul să-şi facă bagajele căutând ţări cu un regim fiscal mai lejer şi costuri de producţie mai mici.

Dacă în agricultură marii jucători estimează un vârf al crizei începând cu luna septembrie, în industria alimentară, cele mai mari probleme ar putea să apară în trimestrul IV al anului curent şi în perioada 31 decembrie 2009 - 1 martie 2010.

Dragoş Frumosu a precizat: "Vom avea două perioade cu probleme. Prima va fi în trimestrul IV al anului curent când vom şti cam cum stăm în sector şi cam câte uniăţi vor prinde perioada sărbătorilor de iarnă când vânzările sunt mari. Urmează perioada

1 ianuarie - 31 martie 2010, cea de după sărbători, când vânzările scad. şi vom şti câte unităţi vor supravieţui crizei şi vor continua".

• Exporturi controversate

Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat publicităţii un raport, potrivit căruia produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul sunt singura grupă de bunuri care a înregistrat o creştere de volum la capitolul exporturi faţă de perioada similiară din 2008.

În cifre, faţă de primele cinci luni ale anului trecut, exporturile au crescut de la 438 milioane de euro, la 649 milioane de euro, creşterea fiind de 48,22%. Astfel, ponderea exporturilor acestor produse în totalul exporturilor a crescut şi ea, de la 3,2%, la 5,9%.

Cu toate că exporturile noastre sunt mici, creşterea cu 48,22% este îmbucurătoare în condiţiile în care importăm alimente de oridnul miliardelor de euro, care acoperă peste 70% din necesarul de consum intern.

Numai că raportul INS nu are credibilitate printre specialişti. Ştefan Pădure arată că singurele exporturi care merg mai bine sunt cele cu carnea de pasăre, în rest, mai nimic din cauză că nu prea am avea ce exporta pe fondul interdicţiilor din partea Comisiei Europene.

La rândul său, Dragoş Frumosu atrage atenţia însă că rapoartele INS nu sunt tocmai obiective şi conforme cu realitatea atâta vreme cât nu avem o lege care să-i oblige pe agenţii economici să prezinte cifrele statisticii.

"Astfel am şti şi noi cum stau lucururile cu adevărat, câţi bani ajung la buget şi am mai diminua evaziunea fiscală, care în industria alimentară este de circa 50%", a conchis liderul FNSIA.