Sorin Mihanţa, Selmi Wood Concept SRL: Finanţarea europeană, insuficientă pentru trecerea de la o economie bazată pe minerit la una sustenabilă

Reporter: Care este situaţia forţei de muncă din Valea Jiului? Vorbim despre o forţă de muncă îmbătrânită sau sunt şi tineri care îşi caută un loc de muncă?

Sorin Mihanţa: Situaţia forţei de muncă din Valea Jiului prezintă provocări semnificative. Observăm o dificultate crescută în identificarea personalului potrivit, iar oportunităţile de angajare sunt relativ rare. Când se ivesc astfel de oportunităţi, candidaturile sunt predominant din partea femeilor cu vârste între 20 şi 50 de ani şi a tinerilor bărbaţi. Deşi aceştia din urmă nu au experienţă profesională solidă, întâmpină adesea dificultăţi în a-şi dezvolta motivaţia şi capacitatea de a învăţa. Această dinamică îngreunează procesul de recrutare şi subliniază necesitatea unui interes şi angajament mai mare pentru a sprijini dezvoltarea forţei de muncă locale. Este esenţial să cultivăm un mediu care să încurajeze creşterea şi implicarea acestor potenţiali angajaţi.

Reporter: Cum poate fi reconvertită profesional forţa de muncă din zonă? Ce procent din foştii mineri sunt dispuşi să urmeze cursuri de formare profesională sau să îşi schimbe meseria?

Sorin Mihanţa: În cadrul companiei noastre, ne concentrăm pe calificarea angajaţilor direct la locul de muncă, oferindu-le oportunitatea de a învăţa şi de a se adapta noilor cerinţe profesionale. Practic, toţi cei care s-au alăturat echipei noastre au urmat acest proces de formare internă. În ceea ce priveşte reconversia profesională a foştilor mineri, observăm că majoritatea dintre ei părăsesc industria minieră prin pensionare la vârsta de aproximativ 45 de ani. Deoarece pensiile lor sunt, în general, mai avantajoase în comparaţie cu veniturile medii din România, aceştia nu manifestă un interes ridicat pentru a se reangaja sau pentru a urma cursuri de formare profesională în vederea schimbării carierei.

Reporter: Cum contribuie Fondul pentru Tranziţia Justă la reconversia profesională?

Sorin Mihanţa: Fondul pentru Tranziţia Justă finanţat de Uniunea Europeană joacă un rol important în reconversia profesională, însă vine cu anumite condiţii. Una dintre acestea este obligaţia de a angaja o persoană pentru fiecare 175.000 de euro primiţi ca finanţare nerambursabilă. Această cerinţă impune angajatorilor nu doar să recruteze personal nou, dar şi să găsească soluţii pentru calificarea acestuia şi păstrarea angajaţilor timp de cinci ani, pe durata perioadei de monitorizare, după implementarea proiectului. Deşi sprijinul financiar este valoros, angajatorii resimt această obligaţie ca un "cost" semnificativ pe care trebuie să-l acopere pentru a beneficia de fonduri.

Reporter: Din punct de vedere al antreprenorului, sunt de ajuns sumele alocate prin Fondul pentru Tranziţia Justă sau este necesar şi un sprijin financiar din partea statului român dedicat IMM-urilor din Valea Jiului?

Sorin Mihanţa: Din perspectiva antreprenorului, fondurile alocate prin Fondul pentru Tranziţia Justă sunt suficiente. Totuşi, o provocare majoră este gestionarea efortului financiar legat de menţinerea personalului existent şi de angajarea personalului nou în cadrul proiectelor. Un sprijin suplimentar, sub forma unor programe dedicate pentru inserţie şi calificare a noilor angajaţi, ar fi extrem de benefic. Acesta ar uşura provocarea financiară a angajatorilor şi ar contribui semnificativ la succesul iniţiativelor de reconversie profesională şi de dezvoltare a IMM-urilor din Valea Jiului.

• Antreprenorii cer o lege specială pentru fostele zone miniere

Reporter: Ştim că pe partea de agricultură, există o lege a muntelui care prevede facilităţi pentru fermierii, agricultorii şi producătorii de produse agro-alimentare şi textile tradiţionale din zona montană. Ar fi necesară o astfel de lege şi pentru fostele zone miniere? Ce ar trebui să includă ea?

Sorin Mihanţa: O lege similară cu Legea Muntelui, care să ofere facilităţi fiscale şi sprijin financiar pentru fostele zone miniere, ar fi cu siguranţă benefică. Aceste comunităţi se confruntă cu provocări economice majore după închiderea minelor, iar o astfel de iniţiativă legislativă ar putea sprijini dezvoltarea de noi industrii şi revitalizarea economică. Totuşi, pentru ca o astfel de lege să fie eficientă, ar fi necesară o analiză amplă şi o dezbatere publică pentru a identifica nevoile specifice ale acestor regiuni şi pentru a găsi o formulă care să nu distorsioneze concurenţa de pe piaţă. Această lege ar putea include, printre altele, stimulente fiscale pentru antreprenoriatul local, subvenţii pentru reconversia profesională şi sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii necesare noilor activităţi economice. Totodată, ar putea facilita accesul la finanţări nerambursabile pentru proiecte care să creeze locuri de muncă şi să contribuie la diversificarea economiei locale. O astfel de abordare ar putea să sprijine tranziţia de la o economie bazată pe minerit către una sustenabilă, adaptată cerinţelor actuale.

Reporter: Cum se derulează afacerea pe care o aveţi? Care a fost cifra de afaceri înregistrată în 2023 comparativ cu 2022? Ce estimări aveţi pentru finalul acestui an?

Sorin Mihanţa: Anul 2024 s-a dovedit a fi unul provocator, mai ales în contextul crizei financiare europene, care a afectat semnificativ cererea. Ne confruntăm cu o scădere a cererii, o tendinţă care se manifestă de câţiva ani şi care, din păcate, nu pare să se încheie în viitorul apropiat. Totuşi, în 2023, am înregistrat o creştere de 30% a cifrei de afaceri faţă de 2022, ceea ce a fost un rezultat încurajator. Estimările pentru 2024 indică însă o revenire la nivelul din 2022, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 30% comparativ cu 2023. Pentru a ne adapta acestor provocări, am fost nevoiţi să identificăm soluţii strategice pentru menţinerea stabilităţii afacerii. În acest sens, am început demersuri pentru extinderea pe pieţe noi, cum ar fi România şi Israel, şi ne-am diversificat gama de produse, în vederea accesării acestor pieţe emergente. Aceşti paşi ne oferă speranţa că vom reuşi să atenuăm impactul scăderii cererii şi să ne poziţionăm mai bine pentru viitor.

• Parteneriat de succes cu firme din Marea Britanie

Reporter: Am observat că v-aţi axat afacerea spre export, în special către Marea Britanie. În ce condiţii se derulează afacerea dumneavoastră cu partnerii britanici? Este greu să intri pe piaţa britanică sau mai uşor comparativ cu România? Aţi întâmpinat vreo dificultate privind intrarea pe piaţa respectivă? Care sunt principalele produse dorite de clienţii britanici?

Sorin Mihanţa: Piaţa britanică este una deosebită şi se remarcă prin cerinţe specifice şi produse unice în comparaţie cu alte ţări europene, mai ales în sectorul în care activăm noi, respectiv fabricarea şi exportul de ferestre şi uşi din lemn pentru exterior. În special în Londra şi în zonele adiacente, aceste produse au un design distinctiv: ferestre tip ghilotină şi ferestre cu deschidere către exterior, elemente care le fac unice în Europa. Acest design specific implică provocări tehnice considerabile în ceea ce priveşte procesul de fabricaţie, deoarece este dificil să dobândeşti cunoştinţele necesare pentru a produce aceste tipuri de ferestre conform cerinţelor locale. Pe lângă dificultăţile tehnice, regulile stricte care guvernează construcţiile şi înlocuirea ferestrelor vechi în Marea Britanie adaugă un alt nivel de complexitate. Există norme bine stabilite şi extrem de riguroase care reglementează piaţa construcţiilor, iar procesul de autorizare şi monitorizare a lucrărilor impune o colaborare strânsă cu parteneri comerciali locali. Aceştia trebuie să înţeleagă în detaliu aceste reglementări şi să fie calificaţi pentru a funcţiona într-un mediu atât de specific. Astfel, accesarea pieţei din Marea Britanie este mult mai dificilă în comparaţie cu alte pieţe din Europa sau România. Cu toate acestea, experienţa acumulată în peste 10 ani de activitate pe această piaţă ne-a permis să ne adaptăm şi să dezvoltăm parteneriate de succes. Această experienţă ne-a fost extrem de utilă şi în colaborarea recentă cu partenerul nostru din Israel, care operează într-un mediu cu cerinţe similare celui din Marea Britanie.

Reporter: Am înţeles că doriţi să vă extindeţi afacerea şi în piaţa din România. Cum aţi caracteriza piaţa din ţara noastră în domeniul în care activaţi? Aveţi produse dedicate clienţilor din ţara noastră sau vă gândiţi la aşa ceva? Extinderea activităţii va necesita şi creşterea numărului de angajaţi?

Sorin Mihanţa: Unul dintre obiectivele noastre în cadrul programului de Tranziţie Justă este extinderea gamei de produse şi pe piaţa din România. Ne propunem să oferim clienţilor din ţară o varietate de produse, precum ferestre din lemn stratificat cu geam termopan, ferestre placate cu aluminiu la exterior, uşi de intrare din lemn stratificat şi alte materiale compozite pe bază de lemn, precum şi uşi de interior din lemn masiv sau compozit. În general, clienţii care optează pentru ferestre şi uşi din lemn sunt persoane cu venituri ridicate, care pun accent pe materiale naturale, eficienţă termică ridicată şi un finisaj premium, însoţite de servicii de cea mai înaltă calitate. Pentru a răspunde cerinţelor pieţei din România şi pentru a menţine standardele înalte ale produselor, extinderea activităţii va necesita cu siguranţă o creştere a numărului de angajaţi. Planificăm să deschidem mai multe fluxuri de producţie, ceea ce va implica probabil lucrul în două schimburi, pentru a ne asigura că putem acoperi atât cererea internă, cât şi cea de pe pieţele externe.

• "Sprijinul pe care statul îl oferă mediului de afaceri autohton, în special IMM-urilor, nu este suficient sau suficient de bine direcţionat"

Reporter: Cum se descurcă un antreprenor român din Valea Jiului, în actualele condiţii fiscale din ţara noastră? Care a fost impactul generalizării sistemelor Ro e-Factura şi Ro e-Transport? Ce modificări fiscale aţi dori pentru ca activitatea dumneavoastră să se desfăşoare în bune condiţii, atât pentru compania pe care o deţineţi, cât şi pentru bugetul de stat şi bugetul local?

Sorin Mihanţa: Ne descurcăm, în general, bine în actualele condiţii fiscale, atâta timp cât reuşim să susţinem cifra de afaceri necesară pentru a acoperi plăţile către furnizori, angajaţi, bănci şi stat. Implementarea sistemelor Ro e-Factura şi Ro e-Transport nu au ridicat dificultăţi majore pentru noi, având în vedere experienţa pe care o avem în administrarea afacerii. De asemenea, dispunem de un personal financiar calificat, iar faptul că nu avem un număr foarte mare de furnizori şi clienţi ne-a ajutat să gestionăm mai uşor aceste noi cerinţe. În ceea ce priveşte modificările fiscale, consider că ar fi preferabil să fie cât mai rare şi să ofere predictibilitate. Dacă schimbările sunt necesare, este important ca ele să fie implementate cu termene rezonabile, pentru a permite companiilor să se adapteze. Totodată, ar fi de dorit o digitalizare mai amplă a instituţiilor statului, pentru a simplifica şi uşura interacţiunea cu acestea. Nivelul actual de taxare este destul de împovărător, în special în industria prelucrătoare, unde ne confruntăm cu provocări majore în găsirea clienţilor şi a pieţelor, gestionarea personalului, calificarea şi retenţia acestuia, dar şi în asigurarea unor salarii decente. Investiţiile necesare pentru dezvoltare, tehnologizare şi calificarea forţei de muncă sunt considerabile. În ansamblu, consider că sprijinul pe care statul îl oferă mediului de afaceri autohton, în special IMM-urilor, nu este suficient sau suficient de bine direcţionat. O abordare mai clară şi focalizată în susţinerea acestor întreprinderi ar fi esenţială pentru a stimula creşterea şi dezvoltarea economică la nivel local. Este vital să creăm un cadru care să faciliteze accesul la resurse şi oportunităţi, astfel încât IMM-urile să poată contribui efectiv la prosperitatea comunităţii noastre.

Reporter: Vă mulţumim.