SORIN MINEA, ROMALIMENTA: "Legea «51% produse româneşti la raft» este greşită şi va conduce la infringement"

Actul legislativ privind comercializarea produselor alimentare, cunoscut şi ca legea care obligă magazinele să aibă la raft produse româneşti în proporţie de 51%, este greşită, conţine termeni care nu pot fi explicaţi şi va conduce la infringement, consideră Sorin Minea, preşedinte Romalimenta (Federaţia Patronatelor din Industria Alimentară).

Domnia sa ne-a spus că "legea nu are nici o noimă şi nu avantajează produsul românesc", explicând faptul că definiţia "lanţului scurt", prevăzut de lege, a fost percepută greşit, aceasta nereferindu-se la distanţă, ci la implicarea unui număr cât mai redus de intermediari în vânzarea produselor de la producător la consumator.

La rândul său, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), ne-a explicat că legea "nu specifică nicăieri cuvintele «produs românesc»", menţionând că o serie de deputaţi se află în conflict de interese cu Legea 150/2016, având afaceri în domeniul agriculturii.

Potrivit legii în discuţie, "comerciantul - persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare - are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare".

De duminică, 15 ianuarie 2017, legea se află în vigoare, însă, din datele existente, încă nu au fost aprobate normele de aplicare a ei, care trebuie întocmite de Ministerul Agriculturii. Reprezentanţii acestuia nu ne-au răspuns la solicitare, până la închiderea ediţiei.

În luna noiembrie a anului precedent, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) preciza, într-un comunicat: "Credem că întreaga Legea 150/2016 trebuie revizuită cât mai repede, pentru că, aşa cum am anticipat, nu a adus nimic bun nimănui şi, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, a produs şi masive bulversări în piaţă".

Lanţul scurt de aprovizionare implică relaţii comerciale între furnizor, un singur comerciant şi consumatori, potrivit legii. Aceasta prevede că furnizorul din lanţul scurt de aprovizionare poate fi, după caz, fermier; fermier şi o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea şi/sau depozitarea produselor; fermier şi o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea şi/sau depozitarea şi procesarea produselor menţionate.