SPECIALIŞTI, DESPRE SISTEMUL ENERGETIC: "Am avut şi vom mai avea momente aproape de blackout"

Sistemul nostru energetic a avut şi va mai avea momente aproape de blackout (pană totală de electricitate), avertizează unii specialişti din piaţa de profil, care menţionează că şi în prima lună a anului în curs am traversat un astfel de pericol.

De altfel, astfel de avertismente am mai avut în ultimii ani, mai mulţi experţi din domeniu făcând această remarcă. La finalul lunii ianuarie 2016, Constantin Dumitru Iacov, fost director general al societăţii pentru Servicii de Mentenanţă a Reţelei Electrice pentru Transport (SMART), a tras un semnal de alarmă cu privire la problemele majore din cadrul Sistemului Energetic Naţional (SEN). În opinia domniei sale, acestea pot genera oricând incidente deosebit de grave, ce pot pune în pericol siguranţa naţională, în orice moment fiind posibil ca SEN să aibă un blackout, aşa cum s-a întâmplat la aproximativ o lună după cutremurul din 1977, pierderile economice urmând să fie mai mari decât cele provocate de incidentul de acum 40 de ani.

Domnul Iacov a demisionat, în 25 ianuarie 2016, din fruntea SMART, menţionând: "Demisia mea din funcţie survine din cauza neimplicării Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului în rezolvarea problemelor din Sistemul Energetic Naţional (SEN), sesizate prin adresele înaintate către domnul ministru (n.r. al vremii) Costin Grigore Borc".

O pană totală de energie electrică ar fi foarte dificil de remediat, iar implicaţiile ar fi colosale, susţin şi specialiştii citaţi, care arată că o revenire a electricităţii ar fi posibilă treptat, într-o perioadă de una până la câteva săptămâni.

Sursele noastre ne-au mai spus: "Sistemul de transport şi distribuţie este extrem de învechit, investiţii nu se fac, producătorii de energie regenerabilă, în special cei din segmentul eolienelor, sunt în dificultate - unii fiind chiar în faliment -, reactoarele nucleare existente îmbătrânesc, iar altele noi nu se construiesc, industria termo a crescut preţurile. În aceste condiţii, oricând suntem la un pas de un blackout de energie. Este clar că preţurile vor continua să crească, până vor ajunge la un nivel superior celor din Uniunea Europeană (UE) şi ne vom confrunta cu un blackout, după care preţurile îşi vor reveni până la nivelul european sau puţin mai jos".

Specialiştii din sector atrag atenţia că trebuie să ţinem cont de faptul că primul grup nuclear de la Cernavodă are peste 20 de ani de funcţionare, în condiţiile în care viaţa unui astfel de reactor este de 40 de ani.

"Vom continua să funcţionăm cu actualele utilaje cât se va putea, iar, în final, vom deveni importatori de energie", apreciază sursele citate.

Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), ne-a spus, în urmă cu un an, că, dacă stăm bine la infrastructura de transport, reţeaua de distribuţie lasă de dorit. Domnia sa ne-a precizat: "Dacă vorbim de infrastructura de transport - respectiv de firele de înaltă şi foarte înaltă tensiune, pe care le putem asimila cu sistemul de autostrăzi, dacă ne uităm către infrastructura rutieră - au fost făcute multe lucruri bune. Aş îndrăzni să spun că din toate segmentele din domeniul energiei - producere, transport, distribuţie şi furnizare - cu transportul stăm cel mai bine, pentru că a fost o preocupare constantă în acest sens şi au fost făcute reabilitări. România are o reţea de transport destul de sigură şi solidă. Vreau să reamintesc de un accident de acum câţiva ani, produs din cauza condiţiilor atmosferice - s-au întrerupt liniile electrice care asigurau evacuarea puterii din Centrala de la Cernavodă. Pentru o perioadă foarte scurtă, centrala a fost deconectată de la reţea în totalitate. Acesta reprezintă un incident extrem de grav - când dispare o putere atât de mare din reţea. Cu toate acestea, având o reţea sigură, stabilă, s-au găsit alte căi de alimentare, astfel încât consumatorii au fost afectaţi foarte, foarte puţin, şi doar cei locali. Aşadar, reţeaua a răspuns foarte bine. Evident, mai este nevoie de investiţii în informatizarea reţelelor. Ar trebui mult mai multe elemente privind modul de conducere a reţelei, dar acestea sunt valabile şi pentru reţeaua de distribuţie, care, tind să cred, că este mult mai în urmă decât reţeaua de transport. Avem încă pierderi mari în reţeaua de distribuţie, sunt probleme de alimentare în anumite zone etc. Reţeaua de distribuţie are şi contact direct cu consumatorii şi este şi mai veche.

Există obligativitatea la nivel european, şi legea este transpusă şi în România, ca reţeaua de transport să aibă întotdeauna un plan de perspectivă pe zece ani, care să fie aprobat de autoritatea de reglementare. ANRE a început să solicite şi reţelelor de distribuţie planuri de perspectivă pentru a controla costurile, investiţiile etc.

Din păcate, a fost o perioadă în care reţeaua s-a dezvoltat foarte mult, înainte de 1989, dar lucrările nu au fost de bună calitate. Din fericire, însă, în România nu a fost nicio cădere totală de tensiune din 1977".

Piaţa energiei electrice se confruntă, încă de la începutul acestui an, cu o creştere abruptă a preţului pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare). Legat de acest subiect, părerile sunt împărţite, unii considerând că majorarea preţului electricităţii este justificată de condiţiile climaterice, alţii opinând că în piaţă există manipulări şi scurgeri de informaţii.

Specialiştii citaţi consideră că încheierea contractelor pe PZU nu este o idee bună, cele mai sigure fiind contractele directe dintre producător şi furnizor.

Anul trecut, Ion Lungu ne-a precizat: "OPCOM (n.r. bursa noastră de energie) este un centru de stabilitate în sistem. Aş zice că şi la OPCOM s-au întâmplat multe lucruri bune. În primul rând, ei sunt profesionişti. Din fericire, s-au integrat foarte bine în fluxul european, au făcut cuplarea pieţelor etc. Însă, nu cred că este cea mai bună soluţie ca toate tranzacţiile să se facă pe OPCOM. Nu avem nevoie de alt operator de piaţă, ci probabil că ar trebui să se lase libertate şi între companii, să negocieze. Pe măsură ce au avut loc privatizări, au apărut companii private, multe listate la bursă, lumea a mai evoluat în acest segment şi nu cred să mai aibă loc probleme de genul celebrelor contracte de la Hidroelectrica. Bănuiesc că ar fi posibil să fie permise şi tranzacţii între companii. Cred că lucrurile sunt mult mai controlate şi AFEER pledează pentru existenţa unor contracte directe între companii".

Majoritatea experţilor din energie spun că majorările de preţ din acest an se vor regăsi în facturile de electricitate plătite de consumatorii finali.