Speculatorii domină piaţa derivatelor

• (Interviu cu domnul Teodor Ancuţa, preşedintele Bursei de la Sibiu)

Reporter: În ultima perioadă, bursa din Sibiu a raportat volume în creştere, acestea revenind în forţă la un nivel ridicat. Care este explicaţia? Cum a trecut piaţa futures peste începutul de an extrem de dificil pentru toată lumea ?

Teodor Ancuţa: Într-adevăr, în ultimele două luni, mai exact martie şi aprilie, volumul contractelor a crescut, iar începutul lunii mai indică menţinerea ritmului bun. Astfel, suntem foarte aproape de nivelul de un milion de contracte încheiate de la începutul anului până în momentul de faţă. Motivul care a determinat această creştere a lichidităţii în comparaţie cu finalul anului trecut a fost, în primul rând, evoluţia cotaţiilor care, după începutul de an în care au continuat să atingă minime, au revenit pe trend ascendent în martie şi aprilie. În momentul de faţă, cotaţiile traversează din nou o perioadă de scăderi, aceste schimbări constituindu-se ca argumente în favoarea speculaţiilor. Cred însă că încă suntem departe de volumele pe care ni le-am propus şi că în contextul schimbărilor dese de direcţie a preţurilor, potenţialul a fost mult mai mare şi ne-am fi putut situa mai aproape de obiectivul stabilit pentru acest an, anume 4 milioane de contracte, în creştere cu 11% faţă de 2008. În momentul în care am fixat ca obiectiv o creştere a rulajului în condiţii de criză, când alţii se aşteaptă la scăderi, am considerat că există potenţial pentru dezvoltare, întrucât, în lume, bursele de derivate au ajuns o adevărată industrie, realizându-se milioane de contracte lunar. Cel mai elocvent exemplu este chiar activitatea unuia dintre acţionarii noştri, şi mă refer la Bursa de la Varşovia, care a ajuns să realizeze circa 1,2 milioane de contracte lunar.

Reporter: Ce vă împiedică să ajungeţi şi la Sibiu la un astfel de rulaj? Care sunt soluţiile pe care le aveţi să ajungeţi la un asemenea nivel ?

Teodor Ancuţa: Deşi este evident că în contextul crizei am reuşit să gestionăm într-un mod destul de eficient prima parte a anului, eforturile noastre centrându-se către atragerea de noi clienţi şi sublinierea avantajelor nete pe care produsele futures le au faţă de cele clasice, cred că putem face, totuşi, mai mult la capitolul mediatizare, întrucât este cert că derivatele sunt în continuare cele mai bune instrumente din piaţă pentru obţinerea de randamente ridicate cu costuri foarte mici prin strategii speculative, de randamente sigure, fără risc, prin arbitraj, precum şi pentru strategiile de protecţie în faţa riscului valutar sau de portofoliu. În acest sens, am avea nevoie de un sprijin mai puternic din partea intermediarilor, întrucât unii dintre aceştia nu fac suficient pentru promovare. Poate că, spunând asta, voi apărea în faţa cititorilor drept un veşnic nemulţumit, aşa cum am mai zis, dar am ştiut, încă de la înfiinţarea acestei burse, că derivatele au un imens potenţial şi ştiu, în continuare, că încă nu l-am valorificat pe deplin. Avem clienţi care au învăţat mecanis­mul futures şi, în această perioadă de oscilaţii ample pe care o traversăm, au reuşit să facă mulţi bani din derivate pornind pe drumul deschis de Geor­ge Soros, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei care şi-a construit averea din tranzacţii de acest tip. Dar clienţii de care vorbesc sunt totuşi prea puţini şi, de aceea, una din soluţii este promovarea mult mai intensă din partea brokerilor, lărgirea bazei de clienţi fiind atât în interesul lor, cât şi al nostru.

Un alt motiv care ne-a împiedicat să spargem bariera de un milion de contracte lunar a fost predispoziţia participanţilor de a tranzacţiona doar câteva produse, mai exact DESIF5, DESIF2 şi, în acest an, şi EURO/RON, deşi oferta noastră este mult mai mare, iar oscilaţiile s-au resimţit la fel şi pe alte produse.

Reporter: Care este explicaţia atractivităţii DESIF5 şi DESIF2? Cum de numai acestea sunt tranzacţionate constant ?

Teodor Ancuţa: Nici eu nu pot să înţeleg încă pe de-a-ntregul cum clienţii şi brokerii s-au concentrat doar pe produsele menţionate unde realizăm un volum de patru, cinci, chiar şi de zece ori mai mare comparativ cu piaţa spot, deoarece aceleaşi oscilaţii ample s-au înregistrat şi pe alte active suport cum ar fi BRD, TLV şi chiar pe celelalte SIF ori pe segmentul petrolier. Una din explicaţii este faptul că randamentele cu adevărat spectaculoase aduse de derivatele SIF5 şi 2 în ultimii ani au atras din ce în ce mai mulţi investitori, aceste pieţe devenind foarte lichide.

Investind pe DESIF5 şi DESIF2, investitorii îşi găsesc foarte uşor contraparte. O altă explicaţie ar fi faptul că preţul SIF5 are o evoluţie foarte apropiată cu cea a indicelui BET-FI, iar investitorii tranzacţionează derivatele SIF5, pe baza acestui atribut. Situaţii similare se înregistrează însă şi la alte burse şi avem, din nou, un exemplu nu mai departe de bursa din Polonia unde 90% din tranzacţiile cu derivate sunt realizate pe un indice, mai exact WIG20. Se poate ca tranzacţionarea cu preponderenţă a DESIF5 să indice faptul că piaţa autohtonă resimte lipsa unor derivate pe indici pe care noi facem eforturi mari să le implementăm. Cred însă că reorientarea investitorilor către alte produse ar fi benefică pentru ei întrucât una din regulile de bază ale tranzacţionării la termen este diversificarea.

Reporter: Spuneţi că au existat oportunităţi mari şi pe alte produse. Daţi-ne câteva exemple.

Teodor Ancuţa: De exemplu, pe contractul DETLV, cu scadenţa iunie, se înregistra, în data de 1 aprilie, un preţ de cotare 0,8373 lei. Un investitor care a cumpărat la acest nivel şi s-a închis în data de 17 aprilie prin vânzare la 1,21 lei/acţiune ar fi obţinut un randament de peste 200% în două săptămâni. Adică la 180 lei învestiţi într-un contract, investitorul ar fi obţinut un câştig de 360 lei, printr-o strategie speculativă pe o perioadă scurtă de timp. Pentru 10 contracte, suma câştigată ar fi fost de 3600 lei. Există însă şi speculaţiile de o zi şi vă pot da un exemplu chiar foarte recent, din şedinţa desfăşurată în 14 mai, când un participant care a vândut 10 contracte TLV, la un preţ de 0,99 lei/acţiune, şi s-a închis cumpărând la minimul zilei, de 0,93 lei/acţiune, a obţinut un câştig de 0,06 lei/acţiune. La 10 contracte, care sunt echivalente cu 10.000 de acţiuni TLV, câştigul se ridică la 600 lei într-o singură zi. Marja unui contract DETLV este de 180 de lei, deci investiţia s-a ridicat la 1800 lei. În finalul zilei, investitorul avea în cont suma investită plus câştigul de 600 lei, deci 2400 lei.

Urmărirea atentă a pieţei şi ieşirea la timp de pe poziţii de cumpărare şi intrarea pe vânzare şi invers a dus în ultima săptămână mari posibilităţi intra-day şi pe derivate cum ar fi TLV sau BRD, pe lângă SIF5 şi SIF2. Prin urmare, deşi hedgingul este funcţia de bază a pieţelor futures, cred că la ora actuală speculatorii domină şi facem eforturi să-i atragem înspre toate produsele, mai ales că, în 2006 şi 2007, exista o lichiditate foarte ridicată pe segmentul bancar, datorită DETLV, sau pe cel petrolier, prin DESNP şi DERRC, iar potenţialul pieţei a fost valorificat până la un record de 70.000 de contracte într-o singură sesiune.

Reporter: Se tem totuşi investitorii de instrumentele derivate ?

Teodor Ancuţa: Dacă ne raportăm la volumele DESIF5 şi 2 respectiv EURO/RON pe care am reuşit să creştem lichiditatea, nu. De aceea, nu este de înţeles de ce s-ar teme de alte produse. Chiar dacă, la aceleaşi sume de bani, riscurile pe futures sunt mai mari faţă de spot, investitorii trebuie să ştie că, pe aceleaşi cantităţi de acţiuni, pot realiza cu investiţii mult mai mici, de maxim 20% comparativ cu piaţa la vedere, acelaşi profit sau aceeaşi pierdere. Păstrând încă 10% din suma care ar fi fost necesară plasamentelor spot pentru eventualele evoluţii nefavorabile în vederea completării marjei, tot le rămâne disponibil un procent de 70% pe care îl pot utiliza pentru alte afaceri.