• UE respinge o restructurare totală a datoriei ţării
Liderii Uniunii Europene vor lua, până la sfârşitul lunii iunie, o decizie cu privire la sprijinul financiar adiţional destinat statului elen, a anunţat, ieri, liderul grupului miniştrilor de finanţe din zona euro, Jean-Claude Juncker, adăugând că UE respinge restructurarea totală a datoriei Greciei.
Inspectori ai UE, Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) urmează să încheie, zilele acestea, o analiză a progreselor Greciei în respectarea condiţiilor programului de asistenţă financiară de 110 miliarde de euro, stabilit anul trecut. Ulterior, UE va elabora un plan pentru continuarea sprijinirii Greciei, care rămâne exclusă de pe pieţele financiare chiar şi la un an după ce a primit pachetul de salvare.
Juncker a declarat: "Aşteptăm verdictul final. Poziţia inspectorilor va determina parţial poziţia noastră, aşa că este prea devreme să ne pronunţăm. Vom încerca să rezolvăm problema Greciei până la sfârşitul lui iunie".
Potrivit termenilor pachetului de sprijin convenit anul trecut, Grecia trebuia să revină pe pieţele financiare în 2012 şi să vândă obligaţiuni de circa 30 de miliarde de euro. Întrucât randamentul cerut pentru obligaţiunile pe zece ani ale statului elen a ajuns la 16,4%, de peste două ori mai mare decât în urmă cu un an, UE a indicat că Grecia ar putea avea nevoie de ajutor suplimentar pentru acoperirea necesarului de finanţare. FMI a ameninţat că va opri propria contribuţie la împrumuturile pentru statul elen până la momentul la care UE va explica cum se va finanţa Grecia.
UE şi BCE rămân divizate în privinţa modului de sprijinire a statului elen. Unii lideri europeni cer noi împrumuturi şi o "reprofilare" a datoriei, care presupune convingerea deţinătorilor de obligaţiuni să accepte voluntar o extindere a maturităţilor.
"Problema implicării sectorului privat va fi analizată cu toată atenţia necesară", a spus Juncker.
De cealaltă parte, oficiali ai BCE au afirmat că o eventuală reeşalonare a datoriilor este echivalentă cu intrarea în incapacitate de plată şi va determina instituţia să nu mai accepte obligaţiuni ale Greciei ca garanţii prin programul de împrumuturi de urgenţă, ceea ce ar distruge sistemul bancar elen, care este cel mai mare investitor în obligaţiunile emise de stat.