STEVEN VAN GRONINGEN ÎI RĂSPUNDE ANEI BIRCHALL: "Patronatul băncilor nu poate impune măsuri în cazul creditelor în CHF"

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) nu poate impune băncilor măsuri pe care să le adopte în cazul creditelor în franci elveţieni (CHF), subliniază Steven van Groningen, preşedintele Patronatului, în cadrul unui răspuns transmis deputatului PSD Ana Birchall.

Parlamentarul a solicitat sistemului bancar, la începutul anului, să-i spună ce măsuri de împărţire a riscului cu clienţii a luat în urma exploziei francului elveţian.

Deşi deputatul a trimis scrisori atât CPBR, cât şi Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi Băncii Naţionale a României (BNR), singura entitate care i-a răspuns a fost CPBR.

Printre altele, aceasta a menţionat: "CPBR nu poate impune sau cere elaborarea de soluţii comerciale sau de afaceri băncilor sale membre, asemenea poziţionare contravenind atât practicilor concurenţiale, cât şi statutului nostru. Astfel, fiecare bancă membră a CPBR stabileşte propriile priorităţi şi practici de conversie privind stocul existent al creditelor în CHF, chiar în absenţa legislaţiei care doreşte să reglementeze în mod specific această posibilitate, însă ţinând cont de normele BNR şi de spiritul şi principiile directivelor europene".

Ana Birchall, iniţiatorul proiectului legislativ care prevede conversia creditelor acordate în valută, a postat, recent, pe blogul său, informarea făcută Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor în 19 februarie.

Domnia sa a menţionat: "Pe tot parcursul anului trecut, în şedinţele din cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, reprezentanţii sistemului bancar şi-au luat angajamentul că vor veni cu oferte către clienţii îndatoraţi în franci elveţieni pentru ca aceştia să îşi poată plăti ratele dublate sau triplate peste noapte, exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar. În realitate, semnalele primite de la clienţii aflaţi în dificultate arată că băncile nu au venit cu astfel de oferte care să împartă povara creditelor, aşa cum au promis.

În aceste condiţii, în baza mandatului primit din partea Comisiei pentru buget, în şedinţa din data de 29.06.2015, şi după demersul asemănător făcut în data de 02.07.2015, am reluat, la începutul acestui an, procedura de a solicita oficial băncilor să ne comunice măsurile luate pentru împărţirea poverii financiare a creditelor în franci elveţieni şi pentru rezolvarea problemelor grave legate de majorarea ratei de schimb valutar. (...) Singurele instituţii care au răspuns solicitării mele în numele Comisiei, deşi termenul limită pe care l-am învederat era data de 1.02.2016, este Consiliul Patronatelor Bancare din România şi băncile care alcătuiesc această organizaţie bancară: Bancpost, Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania (n.r. care a cumpărat Volksbank). (...) Asociaţia Română a Băncilor, deşi a fost prezentă la majoritatea şedinţelor Comisiei, fiind destul de vehementă în intervenţiile reprezentanţilor săi, prin care a accentuat angajamentele ferme, atât în numele Asociaţiei, cât şi în numele fiecărei bănci în parte, de a rezolva corect şi echitabil fiecare caz în parte şi în ciuda faptului că a primit solicitarea noastră la fel ca şi celelalte bănci, ARB nu a oferit un răspuns până la data prezentei informări.

În aceeaşi situaţie se află şi Banca Naţională a României, care nu a oferit un răspuns până la această dată.

În ultima perioadă am continuat să primesc mesaje din partea clienţilor CHF, care îmi comunică faptul că anumite bănci fie refuză să vină cu măsuri serioase care să împartă în mod real şi echitabil povara creditelor în franci elveţieni, aşa cum s-au angajat în faţa membrilor acestei Comisii, fie refuză efectiv dialogul.

Refuzul anumitor bănci de a comunica măsurile pe care le-au propus şi luat în criza francilor elveţieni, precum şi inerţia aceloraşi bănci de a veni la masa dialogului cu proprii clienţi reprezintă o poziţie de forţă care cu siguranţă nu contribuie la soluţionarea problemelor celor aflaţi în imposibilitatea de a-şi mai achita ratele lunare bancare devenite sufocante din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar".

În acest context, Ana Birchall a cerut din nou repunerea, de urgenţă, pe ordinea de zi a proiectului său de lege.

Asemeni Legii dării în plată şi asemeni Legii insolvenţei persoanelor fizice, se pare că nici Legea conversiei nu convine băncilor, aceasta urmând să aibă efecte dezastruoase, în accepţiunea lui Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României.

Domnia sa a precizat, săptămâna trecută, în cadrul unui eveniment dedicat pieţei valutare: "Cu regret vă spun că Legea dării în plată este doar începutul. Am văzut un proiect de ordonanţă care a trecut de Senat şi care va multiplica de câteva ori efectele pe care le induce Legea dării în plată. E o nebunie!".

Iniţiativa Anei Birchall prevede conversia creditelor în valută la cursul zilei, dar fără garanţii şi costuri suplimentare. Pentru clienţii cu credite în CHF, proiectul propune conversia la cursul zilei cu un discount de 20-25%, ori conversia la un curs calculat ca medie între cel din ziua contractării împrumutului şi cursul zilei în care se face conversia.

Proiectul legislativ a fost modificat anul trecut cu programul elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi prevede conversia în lei sau euro a creditelor contractate în valutele care s-au depreciat cu peste 50% faţă de moneda naţională, de la momentul acordării împrumuturilor şi până în prezent. Printre altele, proiectul vizează garantarea de către stat, în proporţie de 50%, a sumelor rămase de plată după aplicarea discountului.

"Vreau să îi asigur pe cei care sunt sufocaţi de datorile crescute peste noapte că nu voi renunţa şi mă voi lupta pentru ca proiectul meu de conversie a creditelor să fie adoptat", a precizat parlamentarul pe propriul blog.