Textul Codului Fiscal ar trebui să fie clar pentru toată lumea cu jumătate de an înainte să intre în vigoare, a spus, ieri, Steven van Groningen, membru în conducerea Consiliului Investitorilor Străini din România (FIC), detaliind: "Dacă suntem de acord ca un proiect de Cod Fiscal să intre în vigoare la 31 decembrie, textul trebuie să fie clar pentru toată lumea cu şase luni înainte. Cu alte cuvinte, acum ar trebui să înceapă un proces de dezbatere a proiectului de Cod Fiscal, astfel încât să ne asigurăm că putem să încheiem această procedură până în iunie 2015".
Domnia sa a subliniat că mediul de afaceri nu urmăreşte adoptarea unor anume taxe sau a unui anumit nivel al impozitelor, ci îşi doreşte o viziune pe fiscalitate. "Mediul de afaceri trebuie să ştie cât are de plătit pentru o perioadă îndelungată, ca să-şi poată face bugetul", a subliniat Steven van Groningen.
Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care, pe parcursul întregului an, Ioana Petrescu, fostul ministru al finanţelor publice, a spus că autorităţile şi oamenii de afaceri dezbat proiectul de Cod Fiscal, în vederea rescrierii lui, acesta urmând să fie postat pe site-ul instituţiei până la finalul anului în curs.
Steven van Groningen a mai precizat, ieri, că o serie de acte normative adoptate în acest an nu au avut efectul scontat.
Taxa pe stâlp, creşterea accizei la carburanţi sau electorata nu au avut efectele anticipate de Guvern pentru că nu au existat studii de impact şi nici consultări cu mediul de afaceri înainte să fie adoptate, consideră domnia sa.
În ţara noastră sunt multe legi care nu au prevăzute sancţiunile explicite pentru neimplementarea lor şi de aceea o parte dintre acestea nu se aplică, a spus Mihai Bogza, preşedintele FIC, subliniind că este nevoie de implicarea unui organism de monitorizare al tuturor domeniilor, întrucât cel existent acoperă doar patru sectoare.
Deşi a fost îmbunătăţit dialogul cu autorităţile, este nevoie de o consultare mai bună, de respectarea legii, de studii de analiză şi de impact, au spus reprezentanţii FIC, precizând: "Facem paşi, dar încă nu am ajuns la stadiul la care să avem un mediu predictibil şi la o creştere economică mai mare".
Steven van Groningen a făcut referire la mai multe proiecte de acte normative care nu au trecut prin etapele prevăzute în legislaţia privind transparenţa decizională: "Insolvenţa persoanelor fizice, de exemplu. Scrie în acordul cu FMI că Guvernul nu va promova această iniţiativă, dar faptul că o discutăm nu este un element de predictibilitate. Nu a existat consultare cu mediul de afaceri pe acest subiect. Un alt exemplu este propunerea privind impozitarea a 85% din cesiunea de creanţe bancare. Nu există un studiu de impact, nu a avut loc consultare, iar măsura trebuie legiferată prin Codul Fiscal, nu prin lege cu articol unic".
Mediul de afaceri de la noi se confruntă cu o mare incertitudine, fiind influenţat inclusiv de ceea ce se întâmplă în regiune, a conchis domnia sa.
• Steven van Groningen: "Dialogul dintre autorităţi şi investitori, perturbat de remanierile de guvern"
Remanierea de Guvern care se produce atât de des în ţara noastră (zilele trecute a fost stabilit Guvernul Ponta 4 în decurs de doi ani) conduce la dificultăţi în dialogul dintre mediul de afaceri şi membrii Executivului, potrivit domnului Steven van Groningen.
Domnia sa şi-a exprimat speranţa ca schimbările să "nu treacă dincolo de miniştri, respectiv la specialiştii din ministere".
"Nu vreau să mă gândesc la câţi miniştri am văzut în cei 12 ani în care eu am avut aceeaşi funcţie", a spus van Groningen.
Domnia sa a ridicat şi problema numărului mare de ordonanţe de urgenţă emise: "Avem o ordonanţă de urgenţă la trei zile. Este un semnal bun că în acest an numărul ordonanţelor de urgenţă s-a redus (73 faţă de 115 în 2013). Important este să avem o consultare mai bună, să respectăm legea în domeniul transparenţei, să existe la fiecare propunere studii de impact, să nu ne grăbim şi să alocăm timp mult pentru consultare. Facem paşi, dar nu am ajuns la un nivel care să ne ajute, la un mediu mai predictibil şi la o creştere economică mai mare".
Radu Puchianu, secretar de stat la cancelaria primului ministru, a precizat că există un angajament al Guvernului pentru reducerea numărului de OUG.
• Bogza: "Investitorii preferă ţările unde se fac autostrăzi, nu pe cele unde se schimbă borduri"
Oamenii de afaceri susţin că prioritizarea investiţiilor publice ar fi foarte importantă pentru ţara noastră, în vederea atragerii investitorilor, întrucât aceştia preferă să meargă "în ţările unde se fac autostrăzi, nu acolo unde se schimbă borduri".
Mihai Bogza a subliniat: "Avem o lege care asigură prioritizarea investiţiilor publice. În 2014, sumele pentru investiţii publice au fost alocate pe anumite criterii (...), dar 2014 nu este foarte bun din acest punct de vedere. Volumul cheltuielilor publice pentru investiţii a scăzut foarte mult, dar nu credem că este din cauza prioritizării, ci din alte motive pe care nu le cunoaştem în momentul de faţă. Acest efort de prioritizare ar trebui să continue, pentru că este singura cale prin care se asigură eficientizarea cheltuielilor publice.
Reprezentanţii FIC au anunţat că, în Senat, se află un proiect de lege privind veniturile rezultate din cesiunea creanţelor bancare, fără să fi fost realizat un studiu de impact şi fără ca părţile implicate să fie consultate. În opinia domnului Steven van Groningen, există riscul ca efectele scontate să nu fie atinse. Domnia sa consideră că proiectul de lege "va afecta activitatea băncilor comerciale".
Potrivit iniţiativei legislative, "Legea pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanţelor bancare" ar urma să aibă un articol unic care arată că "se impozitează cu 85% orice venit încasat prin executarea silită a cesiunilor de creanţe bancare".
"În perioada anterioară anilor 2008-2009, românii au fost încurajaţi să ia credite, iar în momentul izbucnirii crizei financiare aceştia, pe lângă bunurile dobândite prin credite, şi-au pierdut şi bunurile agonisite anterior", menţionează nota de fundamentare.