Majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene şi-au extins planurile privind energiile regenerabile începând din 2020, ceea ce le va permite să îşi reducă utilizarea combustibililor fosili la finalul acestui deceniu, în condiţiile în care criza energetică şi pandemia au impulsionat şi nu deraiat tranziţia lor energetică, transmite Reuters.
Potrivit unui studiu publicat ieri, creşterea costurilor cu energia şi şocurile de aprovizionare declanşate de invadarea Ucrainei de către Rusia au determinat unele ţări să ardă mai mult cărbune şi să cumpere gaze naturale din alte surse decât Rusia, ceea ce a creat îngrijorări că aceste evoluţii vor submina eforturile destinate combaterii schimbărilor climatice.
Însă, o analiză a politicilor climatice ale state membre arată că, pe termen lung, ar putea să se întâmple exact invers, conform Agerpres.
Din cele 27 de state membre, 17 ţări şi-au majorat planurile privind creşterea ponderii energiilor regenerabile începând din 2020, susţine studiul realizat de think tank-urile Ember şi Centre for Research and Clean Air. Dacă vor fi puse în practică, cele mai recente planuri ale statelor membre vor face ca în 2030 aproximativ 63% din electricitatea din UE să fie produsă din surse regenerabile, comparativ cu 55% cât se prevedea în politicile lor din 2019, susţin cercetătorii. Asta ar însemna o diminuarea a capacităţilor de producţie de electricitate pe bază de combustibili fosili în UE până la 595 Terawaţi oră în 2030, de la 1.069 Terawaţi oră în 2021.
"Europa nu se întoarce la cărbune şi gaze naturale pentru a-şi asigura securitatea, în realitate se întâmplă exact invers. Ţările îşi accelerează planurile privind energiile regenerabile", susţine Pawel Czyzak, analist la Ember.
Germania şi Ţările de Jos şi-au majorat obiectivele privind energiile regenerabile în acest an, în timp ce o serie de ţări precum Austria, Grecia şi Irlanda şi le-au majorat pe ale lor încă din 2020. Bulgaria, Croaţia şi Slovenia şi alte state membre au fixat date pentru abandonarea cărbunelui iar Franţa a oferit subvenţii pentru încălzirea locuinţelor pe bază de energie regenerabilă.
Toate aceste planuri naţionale au venit înainte de planurile proprii ale Uniunii Europene, prezentate luna trecută de Executivul comunitar, care prevăd majorarea investiţiilor în regenerabile şi economisirea energiei pentru a reduce dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.
Cu toate acesta, alţi cercetări avertizează că planurile guvernelor europene de a lansa noi proiecte în domeniul gazelor naturale ar putea submina acest eforturi verzi, în timp ce multe state nu au dat prioritate investiţiilor verzi în cheltuieile lor după pandemia de Covid-19.
Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna august a coborât cu 2,7% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 113,14 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iulie a scăzut cu 2,8%, la 112,05 dolari barilul la ora locală 06.51.
-----------------
Cotaţia futures a gazelor cu livrare în luna iulie era de 85 de euro pentru un Megawatt-oră ieri, în deschiderea sesiunii de la Bursa din Amsterdam. Cotaţia a coborât la 83 de euro pe parcursul sesiunii, iar la ora 13.52 atingea 83,75 euro.
-----------------
Cotaţia futures a aurului cu livrare în august a crescut cu 0,6%, la 1.859 dolari uncia la Comex New York, ieri la ora locală 06.47, cea spot - cu 0,5%, la 1.855,09 dolari/uncie.
-----------------
Preţul grâului cu livrare în luna iulie a urcat cu 1,3% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), la ora locală 06.50, ajungând la 10,55 dolari/buşel. Cotaţia porumbului cu livrare în iulie era în creştere cu 0,4%, la 7,34 dolari/buşel.
Moscova se confruntă cu dificultăţi în privinţa exporturilor de cereale, din cauza sancţiunilor impuse navelor sale, a declarat miercuri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, conform Reuters.
-----------------
Indicele major MOEX al Bursei din Moscova, denominat în ruble, a coborât cu 1,2% ieri, la ora locală 14.06, până la 2.346,37 puncte, RTS - denominat în dolari - cu 1,9%, la 1.198,75. Acţiunile gigantului gazelor Gazprom erau în declin cu 0,6% la ora 14.07, atingând 295,86 ruble, cele ale grupului petrolier Rosneft - cu 1,8%, la 369,35 ruble. Titlurile grupului bancar Sberbank s-au depreciat cu 1,8%, la 119,80 ruble la ora 14.07.
-----------------
• OPEC+ a aprobat majorarea producţiei de ţiţei
Ţările membre ale cartelului petrolier OPEC+ au agreat ieri o creştere a producţiei zilnice de ţiţei de 648.000 de barili pentru lunile iulie şi august, potrivit Bloomberg, care citează delegaţii la şedinţa de ieri a OPEC+. Creşterea agreată a producţiei de barili/zi reprezintă o suplimentare a planului agreat la şedinţele anterioare ale organizaţiei care prevedeau majorări de producţie pentru cele două luni de 432.000 de barili/zi.
Acordul OPEC+ a venit într-un context în care Financial Times a scris ieri că Arabia Saudită ar fi semnalat "aliaţilor din Vest" că este "pregătită" să producă mai mult petrol în cazul în care Rusia va rămâne în urmă cu cotele sale de producţie din cauza sancţiunilor aplicate de statele vestice ca răspuns la războiul pornit împotriva Ucrainei. Rusia a produs în aprilie cu 1,3 milioane de barili/zi mai puţin faţă de cota sa agreată în cadrul OPEC+.
Însă, potrivit Bloomberg, creşterea producţiei este - după cum este regula - divizată în mod egal între fiecare ţară din cadrul grupului. Asta înseamnă că ţările care nu sunt capabile să-şi majoreze producţia (Nigeria, Angola, Rusia, ca exemple) tot vor primi o cotă mai mare de producţie, adică majorarea efectivă a producţiei va fi mai mică decât cea convenită.
Preţul WTI al barilului de petrol a coborât puternic ieri la sub 113 dolari/baril în şedinţa de tranzacţionare asiatică, însă la deschiderea pieţei americane a recuperat mare parte din scădere tranzacţionându-se în creştere zilnică în zona de 116-117 dolari/baril. Analiştii se aşteaptă ca spargerea barierei de 120 de dolari/baril să garanteze un preţ şi mai ridicat pe timpul verii, respectiv un nivel de 125-135 de dolari/baril.
Secretarul pentru presă de la Casa Albă a precizat ieri pentru Bloomberg că Statele Unite ale Americii salută decizia OPEC+ şi eforturile Arabiei Saudite pentru găsirea unui consens în cadrul organizaţiei. Amintim că Washingtonul a început să ceară OPEC majorarea producţiei de ţiţei din 2021 în condiţiile în care piaţa petrolieră era tensionată în raport cu cererea de dinainte de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, iar preţul ridicat al carburanţilor a început să-l afecteze în sondaje pe Joe Biden, preşedintele american. În finalul acestui an vor avea loc alegeri pentru Congres, iar Democraţii sunt prognozaţi să piardă controlul Camerei Reprezentanţilor.
Bloomberg mai scrie că Biden ar putea efectua o vizită în Arabia Saudită până la finalul acestei luni în cadrul unei vizite extinse a NATO. În finalul lunii iunie Biden urmează să fie prezent la un summit NATO în Madrid şi la o întâlnire G7 în Munchen.
OPEC are ca membri Algeria, Angola, Qatar, Ecuador, Guineea Ecutoarială, Gabon, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Arabia Saudită, şi Venezuela, iar adiţional, din OPEC+ mai fac parte Rusia şi alte ţări din sfera Asiei Centrale producătoare de ţiţei precum Kazahstan. (M.G.)
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2022, 00:54)
Ia sa-i vedeti iarna pe cei din Vest, cum, cu toata energia lor regenerabila, vor imprumuta modelul romanesc din vremea lui Ceasca, incalzindu-si paturile inainte de culcare, cu sticle umplute cu apa clocotita! Cred ca nici in cele mai negre cosmaruri, nu-si imaginau ca vor ajunge aici! Sa le ”multumeasca” pt asta, babei sataniste, Ursula si ”luminatilor” lor conducatori!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2022, 06:16)
De unde apa clocotita, te crezi in Islanda?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2022, 14:18)
UE a incaput pe mana unor politicieni slabit, mediocrii fara cap... De Ursula ce sa mai zicem este o bunicuta depasita de evenimente si este manipulata de americani.... Europa are nevoie de energie, apa si hrana....
2.1. ??!!! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Dorel în data de 03.06.2022, 14:44)
In ce fel este "manipulata" de americani? adica ce o pun sa faca sau sa nu faca in detrimentul europenilor?
"Europa are nevoie de energie, apa si hrana" cine nu are nevoie de ele?!! sa vorbim truisme e usor
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2022, 16:47)
Multi mujici comenteaza, ca diar asta le-a ramas
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2022, 21:06)
Un mujic mai prost ca tine chiar nu exista!