Una dintre moştenirile pe care pandemia o va lăsa este dorinţa angajaţilor de a li se permite să lucreze de la distanţă mai des, arată noul studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG) şi BestJobs, membru The Network.
În ceea ce priveşte România, aproximativ 9 din 10 persoane chestionate au declarat că se aşteaptă ca locul lor de muncă să rămână complet sau parţial de la distanţă după COVID-19. Chiar şi angajaţii care realizează sarcini manuale, au spus că sunt interesaţi de o oarecare flexibilitate cu privire la unde şi când vor lucra.
România s-a clasat pe locul patru în topul comparativ realizat la nivel global, după ţări precum Filipine, Africa de Sud şi Zambia, în privinţa lucrului de la distanţă: 41% dintre românii chestionaţi au declarat că ar prefera să nu mai fie nevoiţi să se întoarcă niciodată la birou, reprezentând un procent cu mult mai mare faţă de media globală de 24%, se arată în studiul intitulat Decoding Global Ways of Working. 48% dintre români au declarat că ar prefera ca, după pandemie, să aibă posibilitatea combinării muncii de la distanţă cu cea de la birou, reprezentând de două ori mai mulţi oameni, comparativ cu cei care lucrau de la distanţă la sfârşitul anului 2020 şi depăşind cei 20% dintre românii care lucrau de la distanţă înainte de apariţia virusului.
"Multe organizaţii au fost forţate de pandemie să facă tranziţia unui anumit număr de angajaţi către munca de la distanţă, practic peste noapte, iar muncitorii şi managerii au realizat faptul că există modele de lucru flexibile," a declarat Melanie Seier Larsen, director general şi partener al BCG. "Companiile trebuie acum să pună în practică ceea ce au învăţat şi să creeze soluţii pe termen lung pentru a satisface aşteptările care vor persista şi după sfârşitul pandemiei," adaugă Seier Larsen.
Aproximativ 20% dintre respondenţii care lucrează în posturi de birou tradiţionale sau digitale, doresc ca după pandemie să aibă o structură de lucru complet de la distanţă. Dar nu vorbim doar despre acei oameni care doresc mai multă flexibilitate la locul de muncă, în mod permanent. De exemplu, aproximativ 75% dintre persoanele care realizează muncă fizică sau socială, deţin locuri de muncă, ce necesită prezenţa, cum sunt manipularea bunurilor fizice sau contactul cu clienţii vor să lucreze şi de la distanţă, cel puţin ocazional.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.04.2021, 09:54)
Daca faci sondajul in criza/ pandemie / panica.... nu are ce variatie sa dea decat asta de mai sus.
Daca il faci in stare de bine cand economia functioneaza... latura umana cere contact - apropiere - eocializare nu distanta!
Acum este instinctul de conservare mai puternic in deciziile de interactiune.
Oamenii sunt fiinte sociale - distantarea nu este sociala - istori se propaga ca intensitate doar in situatii de risc asupra vietii omenesti.
Cand o sa treaca tot von devenii mai doritori de socializare - conectare - etc...
semnat comenturi "cretine"
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 02.04.2021, 11:49)
cauza pozitiei extreme a Romaniei e urmatoarea:
nivelul extrem de scazut de leadership & people skills in cazul managerilor din Romania.
angajatul roman nu isi iubeste sefii - cand esti chinuit cu metode autoritarist - dictatorial pe un maruntis de bani cum sa il iubesti?
de aici pofta enorma de telemunca.