Studiu Benefit: 1 din 4 angajaţi consideră că beneficiile extrasalariale sunt la fel de importante ca mărirea salarială

Edenred a lansat cea de-a şasea ediţie a studiului anual Benefit, ce analizează evoluţia şi tendinţele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România.

Topul celor mai dorite beneficii extrasalariale în anul 2022 a rămas acelaşi ca în anul precedent, înregistrând însă creşteri semnificative la nivel de preferinţe în rândul angajaţilor: cadourile - beneficii în natură (28%, cu o creştere de 44% faţă de 2021), turismul intern, prin voucherele de vacanţă (25%, cu o creştere de 50% faţă de 2021) şi cadourile oferite pentru ocazii speciale (15%, cu o creştere de 39% faţă de 2021). Următorul beneficiu preferat de angajaţi este reprezentat de telemuncă, acesta fiind un beneficiu care a aparut anul trecut, fiind folosit şi pentru plata utilităţilor, într-o perioadă în care costurile au crescut semnificativ, devansând beneficiile din zona de sănătate, care acum completează top cinci. Topul exclude cardul de masă, care rămâne în continuare beneficiul #1 preferat de angajaţii din România.

"Experienţa angajatului, sănătatea fizică, starea de bine şi flexibilitatea sunt doar o parte din domeniile importante pentru clienţii noştri. Observăm două tendinţe care se conturează: nevoia angajaţilor de a avea acces la beneficii extrasalariale diverse şi faptul că flexibilitatea acestora este cheia retenţiei angajaţilor. Dacă le analizăm individual, angajaţii au traversat în 2022 mai multe perioade de instabilitate, atât financiară, cât şi socială. În acest context, 25% dintre angajaţi au declarat că beneficiile extrasalariale sunt la fel de importante ca măririle salariale şi au apreciat impactul pozitiv al acestora asupra venitului lunar. De cealaltă parte, angajatorii au venit în întâmpinarea acestor nevoi şi, pe lângă majorarea valorii tichetului de masă, multe companii au crescut nivelul de flexibilitate în ceea ce priveşte bugetul de beneficii. Dacă în 2022, bugetul mediu de beneficii extrasalariale alocat de companii a fost de 696 RON/lună per angajat, în creştere cu 11% faţă de 2021, în 2023 estimăm o creştere până la peste 800 RON", declară Ştefan Toderiţă, Strategy & Development Director Edenred România.

Evoluţia bugetului de beneficii flexibile în funcţie de sectoarele de activitate

Toate sectoarele de activitate din România au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte bugetele de beneficii flexibile oferite angajaţilor. Astfel, pe primul loc se clasează companiile din zona serviciilor financiare, cu un buget mediu acordat de 792 RON/lună per angajat, fiind sectorul cu cea mai mare creştere comparativ cu 2021, când bugetul mediu lunar alocat era de 622 RON/angajat. Pe locul doi, la fel ca în 2021, sunt companiile din IT & Software, care au înregistrat o creştere a bugetului mediu lunar alocat de la 676 RON/angajat la 726 RON/angajat, iar locul trei este ocupat de companiile de servicii, unde angajatorii au alocat un buget mediu de 723 RON/lună per angajat. Pe ultimele locuri se clasează companiile din Construcţii, cu o medie de 408 RON/lună per angajat, şi sectorul Sănătate şi asistenţă socială, cu un buget mediu de 415 RON/lună per angajat.

Cu o medie de 2.7 beneficii flexibile (excluzând tichetele de masă) obţinute lunar de către clienţii Edenred, se poate observa că flexibilitatea devine tot mai importantă, indiferent de sectorul de activitate. Această tendinţă reflectă evoluţia constantă a nevoilor angajaţilor şi necesitatea dezvoltării unor pachete de beneficii care să adreseze aceste nevoi. Angajaţii din sectorul Finanţe & servicii accesează lunar, în medie, un număr de 3.3 beneficii flexibile, fiind urmaţi de angajaţii din IT & Software, cu o medie de 3.0 beneficii flexibile şi de angajaţii din Producţie şi industrie, cu o medie de 2.3 beneficii flexibile.

Generaţii diferite, interese diferite

Flexibilitatea beneficiilor este noua normă pentru toate cele patru generaţii de angajaţi active pe piaţa muncii, toţi clienţii Edenred accesând cel puţin 2 beneficii flexibile în fiecare lună. Topul este condus de Millenials (1981-1995), cu un număr mediu de 3.0 beneficii, urmat de Generaţia X (1961-1980), cu 2.8 beneficii în medie, şi de Generaţia Z ( >1995), cu un număr mediu 2.7 beneficii. Ultimul loc revine angajaţilor din generaţia Baby Boomers (1945-1960), cu o medie de 2.5 beneficii.

În funcţie de generaţie, preferinţele privind beneficiile sunt diferite. În timp ce cardul de masă rămâne în continuare cel mai dorit beneficiu al tuturor angajaţilor români, Generaţia Baby Boomers şi Generaţia X preferă mai mult călătoriile prin accesarea beneficiilor din zona de Turism (13,7%, respectiv 13,2%), dar prezintă interes şi spre sănătate şi planificarea pensiilor (4,9%, respectiv 5,5%). Millenials şi Generaţia Z se axează mai mult pe cadouri (13,1%, respectiv 14,1%), dar le place şi să călătorească (10,9%, respectiv 6,7%). Aceştia accesează, totodată, şi beneficii din zona de Telemuncă (4,7%, respectiv 4,1%), ceea ce indică importanţa pe care a câştigat-o acest beneficiu în ultimul an, în contextul fenomenului global "Marea Reaşezare" - The Great Reshuffle, care a determinat mulţi angajaţi să demisioneze sau să îşi caute un alt loc de muncă unde este permisă munca în sistem hibrid.

În funcţie de gen, preferinţele în materie de beneficii sunt aproape aceleaşi, variind însă nivelul de accesare. Femeile prioritizează călătoriile (11.3%), cadourile (beneficii în natură - 10.5%, ocazii speciale - 8.3%) şi sănătatea (4.8%), în timp ce bărbaţii au ca priorităţi cadourile (beneficii în natură - 14.3%, ocazii speciale - 5.7%), călătoriile (10.2%) şi sănătatea (3.7%).